Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

2025 va fi anul în care roboții humanoizi vor începe să înlocuiască oamenii

29 Dec. 2024, 09:18
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Elena Putregai
29 Dec. 2024, 09:18 // Sci-tech //  Elena Putregai

Oamenii ar putea fi înlocuiți din ce în ce mai rapid cu roboții umanoizi la locurile de muncă, ba chiar s-ar putea ocupa și cu treburile casnice din gospodăriile oamenilor, toate începând cu 2025. Acești umanoizi au un avantaj în fața roboților clasici, care se află deja în câmpul muncii, având în vedere că încap mai ușor în spațiile concepute pentru oameni.

Totuși, pentru a face față situațiilor neprevăzute, este nevoie de o îmbunătățire a inteligenței artificiale, după care funcționează umanoizii.

„Există mult optimism că modelele care funcționează la nivelul ChatGPT vor fi în curând peste noi”, declară Ed Colgate, de la Universitatea de Nord-Vest din Illinois.

În SUA și China, multe companii plănuiesc să pună în funcțiune roboții umanoizii la locurile de muncă în 2025. Primele vizate sunt fabricile de automobile, unde roboții clasici sunt folosiți demult. O companie din Californica, finanțată de OpenAI, Microsoft și Nvidia, a testat roboții umanoizi la o fabrică BMW anul acesta, și plănuiește să desfășoare mult mai mulți în 2025.

De asemenea, o altă companie, de data aceasta din Texas, și-a testat roboții umanoizi la o fabrică Mercedes-Benz, și speră să-i poată scoate pe piață până la finalul lui 2025.

Elon Musk a declarat și el că roboții Optimus, produși de Tesla, vor fi fabricați și pentru uz intern înainte de finalul lui 2025.

Locurile de muncă în depozite ar putea fi și ele înlocuite, ba chiar există deja o companie, GXO Logistics, în care roboții umanoizi lucrează. În 2025, compania din Oregon, unde au fost fabricați roboții, plănuiește să producă sute de roboți gata de muncă în 2025. Pentru anii viitori, aceștia speră să poată produce 10.000 de roboți umanoizi pe an.

În China, unde guvernul a declarat că în 2025 industria roboților umanoizi va inova, zeci de companii se întrec în a produce roboți. În Shanghai, compania Fourier a livrat deja 100 de roboți umanoizi către fabrici și institute de cercetare, iar în 2025 speră să poată livra versiuni mai bune ale roboților GR și pentru alte întrebuințări.

Până și în casele oamenilor roboții umanoizi ar putea da o mână de ajutor. Compania norvegiano-americană 1X plănuiește ca robotul lor, NEO, să poată fi capabil să organizeze și să curețe casele oamenilor începând cu 2025.

Totuși, spune Chris Atkenson, de la Universitatea Carnegie Mellon din Pennsylvania, oamenii încă sunt o alternativă mai ieftină în ce privește forța de muncă, astfel că acesta nu crede că vor avea loc înlocuiri în viitorul apropiat.

Una din cele mai mari probleme înregistrate la roboții umanoizi sunt mâinile.

„Mâinile roboților sunt foarte bune la apucat lucruri, însă oamenii pot face mult mai multe cu propriile mâini – le folosim pentru a manipula diferitele lucruri în nenumărate moduri”, a explicat Colgate. „Ar fi o surpriză dacă roboții umanoizi ar putea domina la orice capitol, însă asta, de-abia în deceniul următor.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.