Deciziile Curții Supreme de Justiție (CSJ), privind reevaluarea celor 21 de candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), de către Comisia Pre-Vetting, „va afecta procesul de curățare a sistemului, dar nu va fi un motiv care ar putea întârzia decizia deschiderii negocierilor de aderare a RM la UE”. O spune chiar Ambasadorul Uniunii Europene în Moldova, Janis Mazeiks, într-un interviu pentru Radio Chișinău.

Potrivit ambasadorului, faptul că s-a reușit constituirea unui CSM funcțional compus nu doar din membri ai societății civile, dar și din cei din sectorul justiției, este un semn foarte bun pentru reforma sectorului justiției din Moldova.

„Este parte a reformei judiciare. Este ceva ce a fost prevăzut și în legislație. Nu e ceva care a căzut din cer, au fost prevăzute aceste obstacole, inclusiv implicarea Curții Supreme de Justiție, care are acest drept de a evalua deciziile Comisiei Pre-Vetting, dacă vor fi plângeri, în acest sens.

De asemenea, a fost prevăzută o procedură la ce se va întâmpla în continuare, ce va face această Comisie Pre-Vetting, dacă va reevalua în baza deciziei Curții Supreme de Justiție. Legiuitorul a stabilit un mandat foarte clar pentru Comisia Pre-Vetting, ceea ce înseamnă că, în primul rând, este un organ independent, în cazul ăsta este foarte important că avem această comisie independentă, în al doilea rând aceasta funcționează în limitele stabilite de legislația Rep. Moldova.

Deci, e clar că va trebui să fie reevaluarea și să se țină cont de decizia Curții Supreme de Justiție. În același timp, este clar că este și legislația care a fost adoptată de Parlament, ce trebuie să ia în considerație care sunt condițiile juridice în limitele căreia trebuie să funcționeze. Am încredere în această comisie pre-vetting. Am văzut calitatea înaltă a lucrului lor în trecut și cred că ei vor face munca bine inclusiv pentru evaluarea acestor plângeri. 21 de plângeri este un număr substanțial și Comisia Pre-Vetting trebuie să decidă singură de cât timp va avea nevoie pentru a reexamina aceste cazuri.

Revenind la întrebarea despre cum va afecta procesul general, este clar că va afecta, dar nu este ceva care va fi extraordinar, deoarece aceste plângeri și lucrul acesta a fost prevăzut în Legislația care a fost consultată și cu experții din Uniunea Europeană”, a menționat Janis Mazeiks.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că 21 de candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), care au picat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, vor fi reevaluați. Deciziile au fost pronunțate marți, 1 august curent, de magistrații Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Deciziile sunt irevocabile.

Comisia Pre-Vetting anunța la scurt timp că a luat act de emiterea deciziilor Curții Supreme de Justiție (CSJ) și că va analiza minuțios argumentarea Curții.

Situația a fost comentată de mai mulți politicieni, inclusiv de premierul Dorin Recean. Oficialul a transmis un mesaj judecătorilor. În opinia sa, deciziile ar fi fost luate în afara Curții Supreme de Justiție, iar persoanele implicare au fost avertizate că vor trebui să răspundă conform legii.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat că cele 21 de decizii ale CSJ nu influențează mersul reformelor demarate în justiție. Ministra a mai spus că argumentele judecătorilor CSJ au fost, practic, similare pentru toate cele 21 de contestații. Președinta Maia Sandu a spus că deciziile anulate sunt ilegale.

#Comisia Pre-Vetting #CSJ #CSM #CSP #decizii anulate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.