Istoria se repetă. Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au anunțat că boicotează ședința plenară extraordinară de astăzi, 17 august, după ce majoritatea parlamentară, potrivit BCS, ar fi ignorat includerea pe ordinea de zi a mai multor inițiative a opoziției. Mai mult, cei din BCS au vrut să audieze în plen și câțiva miniștri, însă solicitările lor nu au întrunit numărul necesar de voturi. O situație similară, când BCS boicotează ședința plenară, s-a întâmplat și la ultima ședință din această sesiune.

„Înțelegem că PAS merge în sesiunea extraordinară cu agenda sa politică. BCS nu facem parte din această agendă politică părtinică. Din acest motiv, în semn de protest, părăsim ședința de astăzi a Parlamentului”, a precizat deputatul Vlad Batrîncea.

În replică, Igor Grosu a ținut să vină cu unele precizări:

„Nici un proiect, inițiativă nu au propus la ședința Biroului permanent de miercuri, 16 august. Probabil sunt cu gândul la hodină. Au venit să bifeze că sunt la lucru, au venit să ia banii și pleacă acasă. Asta este fața populistă a opoziției noastre”, a conchis Grosu.

Între timp, foștii deputați ai Partidului „ȘOR”, scos în afara legii de Înalta Curte, deveniți independenți, la fel au anunțat că boicotează ședința plenară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că astăzi, 17 august, deputații s-au întrunit în ședință plenară extraordinară. Urmează să fie examinate în mod prioritar, mai multe Proiecte de legi, precum și o serie de inițiative legislative ale deputaților, ce reglementează diferite domenii.

Într-un comunicat de presă, Parlamentul precizează că în ședința de astăzi „va fi reexaminată Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor în conformitate cu obiecțiile expuse de Președintele Republicii Moldova”.

#BCS #PAS #sedinta plenara

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.