Fostul președinte al SUA, Donald Trump, ar putea avea voie să revină pe Facebook, chiar dacă suspendarea contului său va expira în 2023, a declarat joi Nick Clegg, de la compania mamă Meta Platforms, în cadrul unui eveniment exclusivist, potrivit platformei Semafor, scrie jurnalul.ro.

Cei de la Meta Platforms vor lua o decizie după ce se va discuta cu experți și va fi cântărit riscul de prejudicii în lumea reală, a spus Clegg.

Este pentru prima dată când Clegg, care, în calitate de președinte al afacerilor globale, însărcinat cu decizia de a ridica sau nu sancțiunea, a discutat public despre ceea ce gândește.

Lui Trump i s-a interzis să posteze pe mai multe platforme online după revoltele din 2021 din ianuarie de la clădirea Capitoliului din Washington, D.C. Este vorba despre Facebook, aplicația soră Instagram, Twitter și YouTube de la Google au considerat că a incitat la violență.

„Când iei o decizie care afectează domeniul public, trebuie să acționezi cu mare precauție”, a declarat Clegg pentru Semafor.

Este puțin probabil ca comentariile lui Clegg să mulțumească pe toată lumea la Washington. Conservatorii au acuzat platforma că le cenzurează opiniile, în timp ce progresiștii au încercat să o împiedice să distribuie ceea ce ei consideră a fi conținut toxic.

Decizia va avea, de asemenea, efecte materiale asupra posibilei campanii prezidențiale din 2024 a lui Trump. El avea 35 de milioane de adepți numai pe Facebook înainte de suspendare; acum pare să aibă 4 milioane de urmăritori pe platforma în curs de dezvoltare Truth Social, pe care a ajutat-o să o lanseze, dar care nu a apărut ca un concurent major pentru platformele de socializare consacrate.

YouTube a declarat anul trecut că va ridica suspendarea sa odată ce riscul de violență va scădea, în timp ce Twitter l-a interzis definitiv pe Trump. Cu toate acestea, directorul general al Tesla, Elon Musk, care s-a oferit să cumpere Twitter pentru 44 de miliarde de dolari, dar care încearcă să pună capăt înțelegerii, a declarat că i-ar permite fostului președinte să revină dacă ar deține compania.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Donal Trump #facebook

Topirea accelerată a ghețarilor din Himalaya crește riscul unor dezastre precum cel produs recent la granița dintre Nepal și Tibet, unde inundațiile și fluxurile de resturi au provocat sute de victime. Specialiștii avertizează că încălzirea regiunii destabilizează atât ghețarii, cât și terenurile pe care aceștia se află.

Potrivit explicațiilor oferite de Jonathan Bamber, profesor de glaciologie la Universitatea din Bristol, cauza dezastrului ar putea fi legată de desprinderea unei mase uriașe de gheață dintr-un ghețar. Blocul s-ar fi prăbușit pe o distanță de peste 1.000 de metri, antrenând în vale cantități enorme de gheață, rocă și apă.

Regiunea Himalaya extinsă, cunoscută și drept „al treilea pol”, adăpostește cea mai mare concentrație de gheață glaciară din lume în afara zonelor polare. O mare parte dintre ghețari se află de-a lungul arcului Himalayei, la granița dintre Nepal și China.

Zona este deosebit de vulnerabilă din cauza reliefului abrupt. Pe lângă avalanșe, aici sunt frecvente căderile de pietre, alunecările de teren și inundațiile provocate de ruperea lacurilor glaciare.

Ghețarii se topesc mai repede

Potrivit specialistului citat, încălzirea globală accelerează pierderea gheții. De la începutul revoluției industriale, temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1,4 grade Celsius, însă unele regiuni s-au încălzit mult mai rapid decât media.

Himalaya se numără printre aceste regiuni, iar ritmul de topire a ghețarilor a crescut semnificativ în ultimele decenii.

Datele analizate pentru perioada 1976–2024 arată că, în Himalaya și Munții Înalți din Asia, rata pierderii de gheață în cel mai recent deceniu este cu aproximativ 25% mai mare decât media pe termen lung.

Ghețarii instabili pot deveni capcane mortale

Topirea gheții nu înseamnă doar creșterea cantității de apă din râuri. Pe măsură ce permafrostul se dezgheață, rocile, gheața și solul de pe versanții abrupți devin instabile.

Un risc important îl reprezintă seracurile, blocuri mari de gheață care se formează atunci când ghețarii trec peste terenuri abrupte și se fracturează. Aceste formațiuni sunt instabile și se pot desprinde brusc.

În cazul unui bloc de aproximativ 600 de metri lățime și 50 de metri grosime, masa de gheață care se prăbușește poate ajunge la aproximativ 500.000 de tone.

Un alt pericol îl reprezintă lacurile formate în apropierea ghețarilor și barate de gheață sau de morene. Dacă aceste baraje naturale cedează, cantități uriașe de apă pot fi eliberate brusc și pot provoca viituri devastatoare în aval.

Specialiștii atrag atenția că aceste fenomene sunt legate de un sistem climatic aflat într-o schimbare rapidă. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea comunităților din regiunile vulnerabile sunt considerate esențiale pentru diminuarea riscurilor.

Potrivit profesorului Jonathan Bamber, lumea dispune deja de tehnologii și cunoștințe pentru a limita efectele crizei climatice, însă principala problemă rămâne lipsa unei acțiuni politice suficient de rapide și ferme.