Petru Merineanu, cumnatul ex-președintelui Igor Dodon, învinuit de îmbogățire ilicită a fost eliberat astăzi, 10 octombrie de magistrații Judecătoriei Ciocana din arest la domiciliu sub control judiciar, pe un termen de 30 zile.

Potrivit Procuraturii, procurorii au solicitat prelungirea arestului la domiciliu cu încă 30 de zile, însă judecătorii au luat cu totul o altă decizie.

„Având în vedere că, demersul procurorului de caz a fost admis parțial, deși au fost prezentate suficiente argumente pentru prelungirea arestării la domiciliu”, se arată în anunțul Procuraturii,

Procurorii urmează să conteste cu recurs decizia judecătorească la Curtea de Apel Chișinău.

Cumnatul ex-președintelui, Petru Merineanu, a fost reținut și plasat în Penitenciarul nr. 13 în data de 24 mai. În timpul perchezițiilor la casa lui Igor Dodon, Petru Merineanu a încercat să înghită o recipisă. Aceasta prevedea procurarea a trei imobile şi a unei staţii cu tot cu ambarcațiuni, în sumă totală de 700.000 de mii de euro în satul Molovata, raionul Dubăsari. Procurorii consideră că bunurile au fost procurate din banii fostului şef al statului şi aparţineau de facto familiei Dodon.

Recipisa a fost semnată de către omul de afaceri Anatolie Grecu pentru Merineanu, dar în document se mai menţionează şi numele preşedintelui întreprinderii Daac-Hermes, Vasile Chirtoca.

Documentul prevede transmiterea, în trei tranşe, a trei imobile, bărci şi utilaj pentru funcţionare şi deservire. În prima tranşă era prevăzută suma de 350.000 de euro.

Petru Merineanu a stat în arest preventiv în Penitenciarul nr.13 până la data de 9 septembrie.

#arest la domiciliu #control judiciar #cumnat #Igor Dodon #Petru Merineanu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.