Dosarul „Dodon”: Cine a semnat recipisa pe care a vrut s-o înghită cumnatul ex-președintelui de țară. Sunt două nume

Recipisa pe care a încercat s-o înghită în timpul percheziţiilor Petru Merineanu, cumnatul lui Igor Dodon, prevedea procurarea a trei imobile şi a unei staţii cu tot cu ambarcaţiuni, în sumă totală de 700.000 de mii de euro în satul Molovata, raionul Dubăsari. Procurorii consideră că bunurile au fost procurate din banii fostului şef al statului şi aparţineau de facto familiei fostului președinte de țară. Anticorupție.md a aflat că aceasta a fost semnată de către omul de afaceri Anatolie Grecu.

Mai exact, recipisa a fost semnată de către omul de afaceri Anatolie Grecu pentru Petru Merineanu, dar în document se mai menţionează şi numele preşedintelui întreprinderii Daac-Hermes, Vasile Chirtoca. Prevede transmiterea, în trei tranşe, a trei imobile, bărci şi utilaj pentru funcţionare şi deservire. În prima tranşă era prevăzută suma de 350.000 de euro.

Procurorii au invocat în instanţă, la solicitarea mandatului de arestare pe numele lui Merineanu, că urmează să aibă loc confruntări între Merineanu, Grecu şi Chirtoca, iar aflându-se în libertate, bănuitul ar putea să se întâlnească cu martorii pentru a-i influenţa.

Au amintit că în timp ce se efectuau percheziţii la domiciliul lui Merineanu, acesta s-a năpustit asupra documentelor depistate de ofiţerii de urmărire penală, a înşfăcat recipisa, a rupt-o şi a băgat bucăţile de hârtie în gură, încercând să le înghită. Au fost nevoiţi să-l imobilizeze şi să-i scoată forţat hârtiile din gură.

Ulterior, documentul a fost restabilit de experţi.

Acuzatorii au mai invocat că Petru Merineanu deţine şi cetăţenia rusă şi, dacă va fi lăsat în libertate, ar putea să să plece în Federaţia Rusă, extrădarea devenind imposibilă. De cealaltă parte, bănuitul a declarat că nu este vinovat şi că a investit banii câştigaţi în Rusia într-o afacere în satul natal.

Este de amintit că Igor Dodon a fost reţinut pe 24 mai curent și încarcerat în izolatorul de detenție provizorie al Direcției de poliție a municipiului Chișinău. Împreună cu el a fost reținut Petru Merineanu, cumnatul său, or fratele Galinei Dodon, a soției sale. Cel din urmă este învinuit de complicitate la infracțiunile de îmbogățire ilicită ale lui Igor Dodon.

Atunci, fostul şef al statului a fost plasat în arest la domiciliu, iar cumnatul său – în Penitenciarul nr. 13. Judecătoria Chişinău a admis recent cel de-al treilea demers al procurorilor anticorupţie privind prelungirea arestului preventiv lui Merineanu în Penitenciarul nr.13.

#Petru Merineanu #dosarul dodon #recipisă #Igor Dodon

Biroul primului președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, este în curs de restructurare și va înceta să mai existe în următoarele luni, a declarat miercuri, 7 iunie curent, viceprim-ministrul și ministrul de finanțe, Yerulan Zhamaubaev. Aproximativ 1,5 miliarde de tenge (mai mult de 60 de milioane de lei moldovenești) au fost prevăzute pentru întreținerea acestuia în bugetul pentru 2023.

„Restructurarea acestui birou este deja în curs. Cred că, în viitorul apropiat, vă voi spune în sfârșit cum va fi decizia. Dar biroul ca atare nu va mai exista. Cred că în următoarea lună și jumătate”, a spus el (citat de Interfax).

Potrivit lui Zhamaubaev, după restructurare, o parte din personalul biroului va fi transferat către alte organizații, iar alta va fi redusă.

În martie, viceministrul Finanțelor Dauren Temirbekov a raportat că aproximativ 1,5 miliarde de tenge au fost prevăzute pentru întreținerea biroului lui Nazarbaev în bugetul republican pentru 2023, dar în cadrul bugetului revizuit, este planificată reducerea finanțării cu 130 de milioane de tenge (peste 5 milioane de lei moldovenești).

Nazarbaev a condus Kazahstanul timp de aproape 30 de ani. În martie 2019, a demisionat, după care au avut loc alegeri anticipate în republică. Au fost câștigate de Kasîm-Jomart Tokaev. Cu toate acestea, protestele de masă care au avut loc în Kazahstan în ianuarie 2022 au dus la înlăturarea virtuală completă a primului președinte, a membrilor familiei și a anturajul său din afacerile politice și la participarea la proiecte comerciale. Protestatarii s-au opus inițial creșterii puternice a prețului gazelor naturale lichefiate, dar apoi s-au îndreptat către cererile politice, inclusiv cererile ca Nazarbaev să părăsească politica.

Pe fondul protestelor, Tokaev l-a înlocuit în funcția de președinte al Consiliului de Securitate kazah. Rudele și asociații primului președinte au început să-și piardă funcțiile în conducerea republicii. În iunie 2022, în țară a avut loc un referendum privind modificările constituționale. Acestea prevedeau trecerea „de la o formă de guvernământ super-prezidenţială la o republică prezidenţială cu un parlament influent şi un guvern responsabil”, precum şi excluderea din legea de bază a tuturor referirilor la primul preşedinte.

În februarie anul trecut, președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a semnat un decret prin care recunoaște ca invalidă legea „Cu privire la primul președinte al Republicii Kazahstan – Elbasy”. Această lege a oferit o serie de privilegii lui Nazarbaev și membrilor familiei sale, inclusiv asigurarea inviolabilității pentru toate bunurile aparținând fostului președinte și rudelor care locuiesc cu el. De asemenea, documentul îi garanta lui Nazarbaev o pensie lunară de 80% din salariul titularului.

#primul președinte #Nursultan Nazarbaev #Kasîm-Jomart Tokaev #Kazahstan