Gheorghe Cojocaru
la Radio Europa Liberă

Neutralitatea Republicii Moldova a fost consfințită în Constituția din 1994. Până atunci Republica Moldova n-a avut acest statut. În Declarația de suveranitate din 1990 se vorbește despre demilitarizarea Republicii Moldova, avându-se în vedere trupele sovietice care trebuiau evacuate. Teza privind retragerea armatei sovietice se regăsește și în Declarația de independență din 1991.

Cauzele asumării neutralității

În actele fondatoare ale Republicii Moldova ca stat independent și ca subiect al dreptului internațional nu apare însă ideea neutralității.

Asumarea statutului de neutralitate permanentă printr-o clauză constituțională a fost o consecință a războiului de la Nistru, pierdut în 1992. Se spera ca printr-o asemenea prevedere constituțională să poată fi depășite mai ușor urmările războiului, să se asigure un echilibru politic intern și să se păstreze o distanță egală între marii actori geopolitici din regiune.

Dintr-o perspectivă anume, clauza neutralității venea să consolideze poziția de neangajare militară a Republicii Moldova în cadrul Comunității Statelor Independente.

Impactul neutralității

Impactul pe care l-a avut până în prezent acest statut al neutralității, înscris în Constituția din 1994, poate fi analizat sub două aspecte:

statutul de neutralitate constituțională a protejat Republica Moldova de încercările de a o atrage în proiectele de colaborare militară în spațiul euro-asiatic și …
acest statut n-a fost recunoscut în plan internațional, fiind sfidat în mod direct de prezența militară rusă în teritoriul național din stânga Nistrului.

Dintre fostele republici sovietice, doar două, Republica Moldova și Turkmenistanul, și-au declarat neutralitatea, însă statutul lor ca state neutre n-a fost consacrat și în plan internațional.

Limitele neutralității

În contextul războiului din Ucraina, alte două state neutre, Finlanda și Suedia, au renunțat la acest statut și au început aderarea la NATO. Deciziile lor au la bază un consens larg național, ceea ce în cazul Republicii Moldova nu se atestă nici la nivel politic, nici la nivel societal.

Important este că statutul actual de neutralitate nu este un impediment în calea integrării europene a Republicii Moldova, dar, în același timp, îngrijorător rămâne faptul că neutralitatea protejează doar pe timp de pace.

#neutralitate #PACE #Republica Moldova

Peste 400 de primării din Republica Moldova au semnat deja deciziile finale privind amalgamarea voluntară, iar alte aproximativ 200 de primării se află în ultima etapă a procesului. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după o întrevedere cu mai mulți primari din sudul țării.

Șefa statului a discutat cu aleșii locali despre reforma administrației publice locale și despre modul în care amalgamarea voluntară ar putea contribui la formarea unor administrații mai puternice, cu mai multe resurse și servicii publice mai bune pentru cetățeni.

Maia Sandu le-a mulțumit primarilor pentru eforturile depuse în ultimele luni, perioadă în care autoritățile locale au purtat discuții și au trebuit să ia decizii dificile privind viitorul comunităților.

Potrivit președintei, localitățile din țară au nevoie de administrații capabile să atragă investiții, să dezvolte infrastructura și să ofere servicii mai bune populației.

„Reforma administrației publice locale este o responsabilitate comună”, a subliniat Maia Sandu.

Președinta a precizat că Guvernul va sprijini comunitățile care au optat pentru amalgamarea voluntară. Banii alocați vor putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, inclusiv pentru apă, canalizare și drumuri. Potrivit Maiei Sandu, investițiile urmează să rezolve probleme concrete cu care se confruntă locuitorii și să contribuie la modernizarea satelor.