Gheorghe Cojocaru
la Radio Europa Liberă

Neutralitatea Republicii Moldova a fost consfințită în Constituția din 1994. Până atunci Republica Moldova n-a avut acest statut. În Declarația de suveranitate din 1990 se vorbește despre demilitarizarea Republicii Moldova, avându-se în vedere trupele sovietice care trebuiau evacuate. Teza privind retragerea armatei sovietice se regăsește și în Declarația de independență din 1991.

Cauzele asumării neutralității

În actele fondatoare ale Republicii Moldova ca stat independent și ca subiect al dreptului internațional nu apare însă ideea neutralității.

Asumarea statutului de neutralitate permanentă printr-o clauză constituțională a fost o consecință a războiului de la Nistru, pierdut în 1992. Se spera ca printr-o asemenea prevedere constituțională să poată fi depășite mai ușor urmările războiului, să se asigure un echilibru politic intern și să se păstreze o distanță egală între marii actori geopolitici din regiune.

Dintr-o perspectivă anume, clauza neutralității venea să consolideze poziția de neangajare militară a Republicii Moldova în cadrul Comunității Statelor Independente.

Impactul neutralității

Impactul pe care l-a avut până în prezent acest statut al neutralității, înscris în Constituția din 1994, poate fi analizat sub două aspecte:

statutul de neutralitate constituțională a protejat Republica Moldova de încercările de a o atrage în proiectele de colaborare militară în spațiul euro-asiatic și …
acest statut n-a fost recunoscut în plan internațional, fiind sfidat în mod direct de prezența militară rusă în teritoriul național din stânga Nistrului.

Dintre fostele republici sovietice, doar două, Republica Moldova și Turkmenistanul, și-au declarat neutralitatea, însă statutul lor ca state neutre n-a fost consacrat și în plan internațional.

Limitele neutralității

În contextul războiului din Ucraina, alte două state neutre, Finlanda și Suedia, au renunțat la acest statut și au început aderarea la NATO. Deciziile lor au la bază un consens larg național, ceea ce în cazul Republicii Moldova nu se atestă nici la nivel politic, nici la nivel societal.

Important este că statutul actual de neutralitate nu este un impediment în calea integrării europene a Republicii Moldova, dar, în același timp, îngrijorător rămâne faptul că neutralitatea protejează doar pe timp de pace.

#neutralitate #PACE #Republica Moldova

Autoritățile franceze au aprobat o lege prin care îi fac responsabili pe protestatari de pagubele provocate în timpul manifestației. În caz că se provoacă prejudicii sau au loc acte de vandalism, manifestanții vor achita până la 10.000 de euro.

Măsurile se vor aplica chiar dacă un protestatar nu a comis personal fapt, dar a continuat să manifesteze în apropierea autorilor infracțiunii ori a făcut parte din același grup cu ei. Noile reglementări vor permite și utilizarea la scară largă a dronelor, pentru monitorizarea protestelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Inițiativa a apărut după revoltele izbucnite în mai, după ce Paris Saint-Germain a învins-o pe Arsenal în finala Ligii Campionilor, informează Antena3. Proiectul a căpătat importanță după ce protestele împotriva inegalităților și a scumpirilor au degenerat în violențe pe 17 octombrie, când mii de magazine și firme au fost vandalizate sau jefuite.

Franța se confruntă de mai bine de o lună cu un val de proteste, început de elevii de liceu care au blocat școlile cerând soluții pentru lipsa profesorilor, renovarea clădirilor degradate și schimbarea platformei de admitere la universități.

Lor li s-au alăturat sindicatele și protestatarii din mișcarea „vestelor galbene”, pe fondul unei crize sociale tot mai adânci, legate de costul vieții și de serviciile publice.

#Franta #plată #prejudicii #proteste #vandalism