Curs valutar
  • EUR
    20.0701
    -0.1933%
  • USD
    17.9614
    0.2305%
  • RUB
    0.2195
    -0.0911%
  • RON
    3.7575
    -0.2342%
  • UAH
    0.3964
    0.4793%

Toate știrile

09 noiembrie 2026

Op-Ed de ambasadorul Israelului: Realitatea din teren versus retorica de la ONU

28 Sept. 2026, 10:12
 // Categoria: Opinii // Autor:  Yoram Elron
28 Sept. 2026, 10:12 // Opinii //  Yoram Elron

În timp ce ascultam unele dintre discursurile liderilor mondiali, în special pe cele ale reprezentanților statelor occidentale, rostite săptămâna trecută în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, nu am putut să nu mă întreb dacă unii dintre ei nu s-au îndepărtat profund de realitatea de pe teren atunci când au vorbit despre Orientul Mijlociu.

Unul dintre ei a afirmat chiar, fără echivoc, că organizația teroristă Hamas nu este activă în Iudeea și Samaria.

Nimic nu ar putea fi mai departe de realitate. Există numeroase dovezi documentate privind activitatea Hamas în această zonă, inclusiv planificarea și comiterea unor atacuri teroriste împotriva israelienilor.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au destructurat o celulă teroristă Hamas din localitatea Beita, în apropiere de Nablus, care comisese mai multe atacuri împotriva cetățenilor israelieni. Au fost confiscate arme și explozibili. Iar săptămâna trecută, în ajunul Yom Kippur – cea mai sfântă zi din calendarul evreiesc –, un terorist Hamas a ucis un cetățean franco-israelian în fața fiului său.

În acest context, mai mulți lideri și-au reiterat, în discursurile lor, sprijinul pentru crearea imediată a unui stat palestinian, de parcă 7 octombrie 2023 nu s-ar fi întâmplat niciodată. Ca și cum acea zi îngrozitoare din istoria Israelului – cel mai cumplit eveniment pentru poporul evreu de la Holocaust încoace – ar fi fost doar o întrerupere nefericită a procesului politic din Orientul Mijlociu.

Serios? Putem continua cu adevărat să discutăm despre viitorul regiunii ca și cum 7 octombrie nu ar fi schimbat nimic?

Atacul din 7 octombrie a spulberat definitiv o premisă fundamentală care a ghidat o mare parte din abordarea occidentală față de conflictul israeliano-palestinian: convingerea că doar concesiile teritoriale vor contribui la instaurarea păcii.

Israelul a făcut deja acest experiment în Gaza, în 2005. S-a retras complet, și-a desființat comunitățile și și-a evacuat populația civilă. Toate acestea, în speranța că Gaza va deveni fundamentul unui viitor pașnic și prosper. Unii chiar o vedeau drept un posibil „Singapore al Orientului Mijlociu”.

În schimb, Hamas a preluat violent controlul asupra Fâșiei Gaza. A urmat o succesiune de atacuri teroriste, care a culminat cu masacrul din 7 octombrie.

Pentru acei lideri mondiali, crearea unui stat palestinian în Iudeea și Samaria poate părea puțin mai mult decât trasarea unei linii pe hartă.

Pentru Israel însă, implicațiile asupra securității sunt majore, existențiale.

Iudeea și Samaria, parte a străvechii noastre patrii biblice, domină geografic cele mai populate zone ale Israelului. Pentru Israel, o asemenea entitate ar reprezenta o amenințare existențială: ar însemna ca forțe ostile să se afle pe poziții dominante deasupra centrului statului și a principalelor sale zone populate.

Ar accepta vreun alt stat să se pună într-o situație atât de precară?

Și ar putea acei lideri care susțin dreptul Israelului de a se apăra să garanteze că acesta nu va fi atacat? Mai mult, dacă Israelul ar fi atacat din nou de pe un teritoriu asupra căruia ar fi renunțat la controlul de securitate, ar fi aceleași state pregătite să-și trimită propriii militari într-o zonă de conflict?

Răspunsul este un „nu” categoric.

Ne-am fi putut aștepta ca mai mulți dintre acești lideri să recunoască faptul că Israelul nu se apără doar pe sine, în mod izolat. Israelul se confruntă cu organizații islamiste radicale ale căror ideologie și metode amenință nu doar Israelul, ci societățile democratice din întreaga lume.

Israelul este singura democrație din regiune și face parte din lumea occidentală. Nu putem decât să sperăm că acești lideri vor lua în serios lecțiile zilei de 7 octombrie și vor înțelege că orice posibilă soluție politică trebuie să pornească de la un principiu fundamental: securitatea Israelului nu poate fi tratată ca un aspect secundar.

Sursa: IPN

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

08 Nov. 2026, 19:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
08 Nov. 2026, 19:05 // Slider //  Realitatea.md

Cetățenii Republicii Moldova care dețin și pașaport românesc ar putea beneficia, în viitor, de apeluri, mesaje și internet mobil fără costuri suplimentare de roaming în șase țări din Balcanii de Vest. Comisia Europeană a început negocierile pentru extinderea sistemului „Roaming ca acasă” în Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, transmite antena3.ro. 

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, negocierile bilaterale au fost lansate vineri, 6 noiembrie. După încheierea acordurilor și alinierea legislației celor șase state la normele europene privind roamingul, Comisia va propune Consiliului UE extinderea zonei în care se aplică acest regim.

În prezent, cetățenii UE care călătoresc în aceste țări beneficiază de anumite plafoane pentru costurile de roaming, dar nu au aceleași condiții ca în statele membre ale Uniunii. Tariful maxim pentru date mobile este de 14 euro pentru un gigabyte, urmând să scadă la 9 euro în 2028.

Prin sistemul „Roaming ca acasă”, utilizatorii pot efectua apeluri, trimite SMS-uri și utiliza internetul mobil în țările participante fără taxe suplimentare, în limita condițiilor de utilizare rezonabilă. În general, acest regim este aplicabil pentru călătorii de până la patru luni.

În prezent, zona de roaming a UE include toate statele membre, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Republica Moldova și Ucraina.

Extinderea către Balcanii de Vest vine după ce, în octombrie 2025, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Albania și Muntenegru ar urma să intre în zona de roaming în 2026. Inițiativa a provocat nemulțumiri la Chișinău și Kiev, în condițiile în care Republica Moldova și Ucraina depuseseră eforturi timp de mai mulți ani pentru a obține acest beneficiu.

Demersul actual este considerat și un semnal politic al Bruxellesului pentru statele din Balcanii de Vest, încurajate să continue parcursul european.

De menționat că Republica Moldova beneficiază deja de regimul „Roaming ca acasă” în relația cu statele UE. Noua inițiativă vizează extinderea acestui avantaj și pentru călătoriile în cele șase state din Balcanii de Vest. Cetățenia română nu este o condiție suplimentară pentru beneficiul de roaming în UE: acesta este disponibil și cetățenilor Republicii Moldova, prin intermediul operatorilor mobili participanți. Extinderea va depinde de încheierea acordurilor și de aplicarea noilor reguli.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!