Noua strategie de securitate a Republicii Moldova are la bază realitățile geopolitice și capacitățile economice de care dispune țara. O spune președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp. Potrivit acestuia, documentul va fi gata în câteva luni, iar un element aparte al securității naționale îl constituie securitatea cibernetică. Lilian Carp califică acest domeniu drept extrem de important în contextul în care deja au existat atacuri cibernetice asupra site-urilor guvernamentale.

Noua strategie de securitate a Republicii Moldova va fi gata în toamna și va conține măsurile de apărare și bugetul necesar implementării lor. Securitatea cibernetică, cea energetică, economică și pregătirea militarilor devine o prioritate pentru autorități, potrivit ipn.md.

„Astăzi Republica Moldova are nevoie ca niciodată să poată rezista unui atac cibernetic. În ultimul timp am avut câteva tentative de atacuri cibernetice asupra unor site-uri guvernamentale, dar să nu uităm și de sistemul bancar care poate fi atacat. Republica Moldova are nevoie să-și consolideze acest domeniu de securitate. Totodată, avem nevoie de instruirea și creșterea capacităților personalului pe care-l avem. Noi avem parte acum de exerciții, training-uri pentru militari, dar ele nu sunt atât de consistente. Multe vor depinde de noua strategie de securitate pe care o vom elabora, sperăm că în toamnă vom avea primele viziuni asupra noii strategii de securitate. Ea trebuie să depindă de realitățile geopolitice, de capacitățile de intervenție și de capacitățile economice pentru a putea implementa această nouă strategie”, a spus deputatul PAS, Lilian Carp, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Și experții militari spun că, în contextul războiului din Ucraina, statutul de neutralitatea al Republicii Moldova, prevăzut în Constituție, nu poate fi considerat un scut de protecție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit specialiștilor, Republica Moldova trebuie să beneficieze de ajutorul partenerilor externi pentru a-și întări capacitățile de apărare și pentru a consolida reziliența instituțiilor statului.

„Agresiunea brutală a Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei a redus substanțial nivelul de securitate, a pus în pericol state NATO cum ar fi România, Polonia sau țările baltice. Și cu atât mai mult, pune în pericol state cu neutralitate nesustenabilă și problematică așa cum este Republica Moldova. Neutralitatea nu este în cazul nostru un mijloc de asigurare a securității. Suntem vulnerabili și așa cum au menționat și factori de decizie ai Republicii Moldova, nu dispunem de nicio umbrelă de securitate. Interesul NATO este de a menține siguranța la hotarele NATO. În acest sens sub binevenite ajutoarele declarate pentru Republica Moldova”, a spus directorul Școlii Doctorale „Științe militare și de securitate”, Marin Butuc.

La rectificarea bugetului de stat pentru anul 2022, bugetul destinat apărării naționale a fost majorat cu 128 de milioane de lei. Potrivit ministrului apărării, Armata Națională este creată dintr-un efectiv militar de 6500 de persoane și 2000 de persoane civile.

#atac cibernetic #Lilian Carp #pregătire militari #securitate nationala

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.