Adoptarea, pe 27 august 1991, a Declarației de Independență a Republicii Moldova a înscris o nouă filă în istoria statului și a determinat evoluția juridică și constituțională a dezvoltării lui și a societății în ansamblu. Acest act istoric urma să determine calitatea proceselor de dezvoltare a relațiilor sociale, economice și de drept.

Pe 27 august 1991, zeci de mii de moldoveni întruniți în Marea Adunare Națională în centrul Chișinăului au cerut Parlamentului să voteze Independența. Membrii primului legislativ au adoptat Declarația cu votul nominal al celor 278 de deputați, transmite IPN.

„Pentru prima dată ni se oferă prilejul de a formula și de a exprima năzuința de secole a poporului. Astăzi, Parlamentul Moldovei are misiunea și marea cinste de a consfinți pe cale juridică aspirațiile multor generații de moldoveni, celorlalte semințe conlocuitoare într-un act de semnificație istorică și civică fără precedent”, spunea atunci primul președinte al țării, regretatul Mircea Snegur.

Semnatarii Declarației de Independență își amintesc că pe 27 august 1991 atmosfera din sala Parlamentului, dar și cea din Piața Marii Adunări Naționale era una specială, festivă, fiecare venea și își spunea opinia la microfon. În acea ședință, s-a votat limba română ca limbă de stat și ca imn a fost adoptat „Deșteaptă-te, române!”.

La doar câteva ore după votarea Declarației de Independență, Guvernul României recunoaște independența Republicii Moldova. Astfel, România este primul stat care a recunoscut independența și suveranitatea Republicii Moldova. Profesorul Aurelian Dănilă a fost numit primul ambasador al Republicii Moldova în România, acreditat în ianuarie 1992. Iar la 2 martie 1992, Republica Moldova a aderat la Organizația Națiunilor Unite.

Declarația originală a ars în timpul protestelor din 2009, la Chișinău, dar a fost refăcută în 2010.

Ziua votării Declarației de Independență este considerată Ziua Independenței Republicii Moldova și este oficial zi de sărbătoare. Cu această ocazie, în toate satele și orașele țării pe 27 august sunt organizate evenimente festive, cea mai amplă manifestare fiind în Piața Marii Adunări Naționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

#istorie #Moldova #Parlamentul #Ziua Independentei

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.