Adoptarea, pe 27 august 1991, a Declarației de Independență a Republicii Moldova a înscris o nouă filă în istoria statului și a determinat evoluția juridică și constituțională a dezvoltării lui și a societății în ansamblu. Acest act istoric urma să determine calitatea proceselor de dezvoltare a relațiilor sociale, economice și de drept.

Pe 27 august 1991, zeci de mii de moldoveni întruniți în Marea Adunare Națională în centrul Chișinăului au cerut Parlamentului să voteze Independența. Membrii primului legislativ au adoptat Declarația cu votul nominal al celor 278 de deputați, transmite IPN.

„Pentru prima dată ni se oferă prilejul de a formula și de a exprima năzuința de secole a poporului. Astăzi, Parlamentul Moldovei are misiunea și marea cinste de a consfinți pe cale juridică aspirațiile multor generații de moldoveni, celorlalte semințe conlocuitoare într-un act de semnificație istorică și civică fără precedent”, spunea atunci primul președinte al țării, regretatul Mircea Snegur.

Semnatarii Declarației de Independență își amintesc că pe 27 august 1991 atmosfera din sala Parlamentului, dar și cea din Piața Marii Adunări Naționale era una specială, festivă, fiecare venea și își spunea opinia la microfon. În acea ședință, s-a votat limba română ca limbă de stat și ca imn a fost adoptat „Deșteaptă-te, române!”.

La doar câteva ore după votarea Declarației de Independență, Guvernul României recunoaște independența Republicii Moldova. Astfel, România este primul stat care a recunoscut independența și suveranitatea Republicii Moldova. Profesorul Aurelian Dănilă a fost numit primul ambasador al Republicii Moldova în România, acreditat în ianuarie 1992. Iar la 2 martie 1992, Republica Moldova a aderat la Organizația Națiunilor Unite.

Declarația originală a ars în timpul protestelor din 2009, la Chișinău, dar a fost refăcută în 2010.

Ziua votării Declarației de Independență este considerată Ziua Independenței Republicii Moldova și este oficial zi de sărbătoare. Cu această ocazie, în toate satele și orașele țării pe 27 august sunt organizate evenimente festive, cea mai amplă manifestare fiind în Piața Marii Adunări Naționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

#istorie #Moldova #Parlamentul #Ziua Independentei

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china