Elevii din clasa a XII-a susțin astăzi, 6 iunie, examenul la limba de instruire. Din cei 15 731 de candidați, cei mai mulți – aproape 13 mii – susțin proba la Limba și literatura română, iar ceilalți – la Limba și literatura rusă, transmite IPN.

Examenul începe la ora 9:00, iar în sala de clasă, elevii intră cu actul de identitate.

Pe 10 iunie se va desfășura proba de examen la Limba străină. Examenul urmează să fie susținut de 16 521 de candidați, dintre care circa 13 600 vor scrie proba la Limba engleză, iar aproape 3 mii – la Limba franceză. Alți elevi susțin examenul la Limba germană, Limba italiană, Limba turcă, Limba spaniolă.

Următorul examen va avea loc pe 13 iunie. Din cei 17 410 elevi, 7 664 de candidați de la profilul real vor susține proba la Matematică, 8 920 de candidați de la profilul umanist – proba la Istoria românilor și universală. Alți 294 de candidați de la profilul sport și 546 de candidați de la profilul arte vor susține probele corespunzătoare profilului.

Proba de examen pentru disciplina la alegere va fi organizată pe 17 iunie. La aceasta vor participa 16 018 candidați, dintre care 9 525 vor susține proba la Geografie, 2 213 – la Chimie, 1 571 – Istoria românilor și universală, 1 087 – la Biologie, 965 – la Informatică, 430 – la Matematică și 227 – la Fizică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sesiunea de bacalaureat se va încheia pe 20 iunie, cu proba de examen la limba maternă, la care vor participa 468 de candidați în 12 centre de bacalaureat. Dintre aceștia, 248 de candidați vor susține proba la Limba și literatura găgăuză, 173 de candidați – proba la Limba și literatura bulgară, iar 47 de candidați vor susține proba la Limba și literatura ucraineană.

Sesiunea a început pe 3 iunie cu proba la Limba și literatura română pentru alolingvi. Verificarea testelor a început deja, iar rezultatele preliminare din sesiunea de bază vor fi afișate în centrele de bacalaureat pe 26 iunie.

În total, în sesiunea de BAC 2025 sunt peste 18 500 de candidați, dintre care 2 065 sunt restanțieri din sesiunile anterioare.

#2025 #absolventi #BAC #examen #limba de instruire

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.