Elevii din clasa a XII-a susțin astăzi, 6 iunie, examenul la limba de instruire. Din cei 15 731 de candidați, cei mai mulți – aproape 13 mii – susțin proba la Limba și literatura română, iar ceilalți – la Limba și literatura rusă, transmite IPN.

Examenul începe la ora 9:00, iar în sala de clasă, elevii intră cu actul de identitate.

Pe 10 iunie se va desfășura proba de examen la Limba străină. Examenul urmează să fie susținut de 16 521 de candidați, dintre care circa 13 600 vor scrie proba la Limba engleză, iar aproape 3 mii – la Limba franceză. Alți elevi susțin examenul la Limba germană, Limba italiană, Limba turcă, Limba spaniolă.

Următorul examen va avea loc pe 13 iunie. Din cei 17 410 elevi, 7 664 de candidați de la profilul real vor susține proba la Matematică, 8 920 de candidați de la profilul umanist – proba la Istoria românilor și universală. Alți 294 de candidați de la profilul sport și 546 de candidați de la profilul arte vor susține probele corespunzătoare profilului.

Proba de examen pentru disciplina la alegere va fi organizată pe 17 iunie. La aceasta vor participa 16 018 candidați, dintre care 9 525 vor susține proba la Geografie, 2 213 – la Chimie, 1 571 – Istoria românilor și universală, 1 087 – la Biologie, 965 – la Informatică, 430 – la Matematică și 227 – la Fizică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sesiunea de bacalaureat se va încheia pe 20 iunie, cu proba de examen la limba maternă, la care vor participa 468 de candidați în 12 centre de bacalaureat. Dintre aceștia, 248 de candidați vor susține proba la Limba și literatura găgăuză, 173 de candidați – proba la Limba și literatura bulgară, iar 47 de candidați vor susține proba la Limba și literatura ucraineană.

Sesiunea a început pe 3 iunie cu proba la Limba și literatura română pentru alolingvi. Verificarea testelor a început deja, iar rezultatele preliminare din sesiunea de bază vor fi afișate în centrele de bacalaureat pe 26 iunie.

În total, în sesiunea de BAC 2025 sunt peste 18 500 de candidați, dintre care 2 065 sunt restanțieri din sesiunile anterioare.

#2025 #absolventi #BAC #examen #limba de instruire

Securitatea energetică a Republicii Moldova nu poate fi asigurată fără cooperarea cu statele vecine, România și Ucraina. Ministrul energiei, Dorin Junghietu, a menționat că experiența ultimilor ani a demonstrat importanța colaborării regionale, atât pentru diversificarea surselor de aprovizionare, cât și pentru dezvoltarea unui sistem energetic competitiv. Declarațiile au fost făcute la cea de-a cincea ediție a conferinței „Energy Transition Agenda”, transmite IPN.

Ministrul a subliniat că tranziția energetică nu se oprește la frontierele naționale, iar dezvoltarea interconexiunilor cu țările vecine este esențială pentru consolidarea securității energetice. Potrivit acestuia, o piață regională mai bine conectată va oferi Republicii Moldova mai multe opțiuni de aprovizionare cu energie.

Totodată, oficialul a precizat că autoritățile își propun să cupleze piața națională de energie electrică cu cea europeană până în 2028. Acest obiectiv ar urma să faciliteze accesul la o piață mai mare și să contribuie la diversificarea posibilităților de aprovizionare.

În același timp, președinta Consiliului de administrație al Moldelectrica, Corina Popescu, a declarat că dezvoltarea rețelelor electrice trebuie însoțită de soluții de stocare și de producere a energiei regenerabile. Potrivit acesteia, bateriile nu sunt suficiente de unele singure, fiind necesară dezvoltarea centralelor hibride, care combină producerea energiei cu stocarea acesteia.

La rândul său, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexei Taran, a precizat că în acest sens instituția a modificat modul de aprobare a investițiilor pentru a susține viabilitatea economică a operatorilor de sistem. Astfel, ANRE permite recunoașterea investițiilor în scopuri tarifare pe etape, facilitând realizarea treptată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii energetice.

În acest an, conferința de la Chișinău este axată atât pe proiectele naționale, cât și internaționale, îmbinând experiența specialiștilor naționali cu cea a experților din statele vecine. Participanții discută despre colaborarea energetică dintre țările din regiune, dezvoltarea rețelelor electrice, interconectarea lor și protejarea sistemului energetic împotriva atacurilor cibernetice.