Constituția Republicii Moldova, adoptată de Parlament pe 29 iulie 1994, este principalul instrument politico-juridic, care a consacrat despărțirea definitivă de regimul totalitar, oferind țării o nouă ordine constituțională. Legea supremă a intrat în vigoare la 27 august 1994, marcând un pas decisiv în consolidarea independenței și a statului de drept după destrămarea Uniunii Sovietice, transmite IPN.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Republica Moldova și-a declarat independența la 27 august 1991. În această perioadă de tranziție, statul a funcționat pe baza unei legislații provizorii și a Constituției RSS Moldovenești din 1978. Actul a fost modificat, pentru a corespunde noii situații politice, dar era nevoie de o nouă Constituție, care să reflecte realitățile unui stat suveran și democratic.

În anii 1992-1994 a fost creată o Comisie constituțională specială, formată din deputați, juriști, academicieni și reprezentanți ai societății civile, care urma să elaboreze un proiect de Constituție care să stabilească temelia noii ordini juridice. Proiectul a fost dezbătut atât în Parlament, cât și în cadrul societății, în consultări publice. Au fost opinii divergente legate de forma de guvernământ, statutul limbii, autonomia regiunilor și relația cu România.

Constituția este alcătuită dintr-un Preambul și 143 de articole, împărțite în titluri, care acoperă toate aspectele fundamentale ale organizării statului. Printre principalele prevederi se numără: forma de guvernământ, conform căreia Republica Moldova este o republică parlamentară; suveranitatea și independența – statul este suveran, independent, unitar și indivizibil; limba oficială – limba de stat este limba română. La fel, sunt indicate prevederi privind drepturile și libertățile fundamentale, puterea de stat sau autonomia teritorială.

De-a lungul anilor, Constituția a fost supusă modificărilor. De exemplu, în 2000, s-a schimbat modul de alegere a președintelui, din vot direct, în vot în Parlament. Modalitatea de alegere a președintelui a fost revizuită și, în 2016, s-a revenit la votul direct, dar nu prin modificarea Constituției, ci printr-o decizie a Curții Constituționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înalta Curte a mai decis, în 2013, că limba oficială este limba română, conform Declarației de Independență, iar în martie 2024 Parlamentul Republicii Moldova a votat includerea în Constituție a obiectivului integrării europene ca orientare strategică ireversibilă a statului.

Supremația Constituției este garantată de Curtea Constituțională a Republicii Moldova.

#31 ani #Constituţia #Moldova

Primarul Capitalei, Ion Ceban, critică reforma „Restart” în educație și susține că aceeași opinie o au și profesorii care au votat împotriva acesteia, dar și părinții. Totodată, edilul a adăugat că reforma nu rezolvă problema salariilor profesorilor și a birocrației excesive, nu prevede crearea de noi locuri de muncă sau locuri pentru elevi și nici investiții în instituțiile de învățământ.

„Educația nu trebuie să fie un experiment pentru cei de la guvernare – este vorba despre copiii noștri. Am spus de la bun început, iar aceeași opinie o au și profesorii care au votat împotriva acestei așa-zise reforme, dar și părinții – reforma „Restart” în educație nu rezolvă problemele salariilor profesorilor, birocrația excesivă, nu propune locuri de muncă sau noi locuri pentru elevi și nici investiții în instituții, precum construcția acestora sau modernizarea lor, dar are ca scop centralizarea școlilor sub controlul autorităților centrale. Pentru ce? Vrem să vedem exemple clare, după care să vorbim despre toate promisiunile pe care le aud oamenii”, a declarat Ceban.

Ion Ceban a adăugat că rezultatele în Chișinău sunt unice, din motiv, că pe parcursul ultimilor ani, municipalitatea a investit și s-a dedicat enorm.

„Noi vedem educația ca pe o perspectivă de dezvoltare și o investiție în viitorul copiilor noștri. Primăria Chișinău a investit peste 1,3 miliarde de lei în educație, a creat mii de locuri noi în școli și grădinițe, construim și extindem instituții, modernizăm infrastructura și eficientizăm energetic clădirile. Investim în grupele cu program prelungit, susținem familiile, creăm noi servicii și condiții mai bune pentru profesori și copii. Da, există provocări. Nu le-am ascuns niciodată. Dar muncim în continuare, fiind alături de oameni!”, se arată în mesajul primarului general.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.