Constituția Republicii Moldova, adoptată de Parlament pe 29 iulie 1994, este principalul instrument politico-juridic, care a consacrat despărțirea definitivă de regimul totalitar, oferind țării o nouă ordine constituțională. Legea supremă a intrat în vigoare la 27 august 1994, marcând un pas decisiv în consolidarea independenței și a statului de drept după destrămarea Uniunii Sovietice, transmite IPN.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Republica Moldova și-a declarat independența la 27 august 1991. În această perioadă de tranziție, statul a funcționat pe baza unei legislații provizorii și a Constituției RSS Moldovenești din 1978. Actul a fost modificat, pentru a corespunde noii situații politice, dar era nevoie de o nouă Constituție, care să reflecte realitățile unui stat suveran și democratic.

În anii 1992-1994 a fost creată o Comisie constituțională specială, formată din deputați, juriști, academicieni și reprezentanți ai societății civile, care urma să elaboreze un proiect de Constituție care să stabilească temelia noii ordini juridice. Proiectul a fost dezbătut atât în Parlament, cât și în cadrul societății, în consultări publice. Au fost opinii divergente legate de forma de guvernământ, statutul limbii, autonomia regiunilor și relația cu România.

Constituția este alcătuită dintr-un Preambul și 143 de articole, împărțite în titluri, care acoperă toate aspectele fundamentale ale organizării statului. Printre principalele prevederi se numără: forma de guvernământ, conform căreia Republica Moldova este o republică parlamentară; suveranitatea și independența – statul este suveran, independent, unitar și indivizibil; limba oficială – limba de stat este limba română. La fel, sunt indicate prevederi privind drepturile și libertățile fundamentale, puterea de stat sau autonomia teritorială.

De-a lungul anilor, Constituția a fost supusă modificărilor. De exemplu, în 2000, s-a schimbat modul de alegere a președintelui, din vot direct, în vot în Parlament. Modalitatea de alegere a președintelui a fost revizuită și, în 2016, s-a revenit la votul direct, dar nu prin modificarea Constituției, ci printr-o decizie a Curții Constituționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înalta Curte a mai decis, în 2013, că limba oficială este limba română, conform Declarației de Independență, iar în martie 2024 Parlamentul Republicii Moldova a votat includerea în Constituție a obiectivului integrării europene ca orientare strategică ireversibilă a statului.

Supremația Constituției este garantată de Curtea Constituțională a Republicii Moldova.

#31 ani #Constituţia #Moldova

Cetățenii Republicii Moldova care dețin și pașaport românesc ar putea beneficia, în viitor, de apeluri, mesaje și internet mobil fără costuri suplimentare de roaming în șase țări din Balcanii de Vest. Comisia Europeană a început negocierile pentru extinderea sistemului „Roaming ca acasă” în Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, transmite antena3.ro.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, negocierile bilaterale au fost lansate vineri, 6 noiembrie. După încheierea acordurilor și alinierea legislației celor șase state la normele europene privind roamingul, Comisia va propune Consiliului UE extinderea zonei în care se aplică acest regim.

În prezent, cetățenii UE care călătoresc în aceste țări beneficiază de anumite plafoane pentru costurile de roaming, dar nu au aceleași condiții ca în statele membre ale Uniunii. Tariful maxim pentru date mobile este de 14 euro pentru un gigabyte, urmând să scadă la 9 euro în 2028.

Prin sistemul „Roaming ca acasă”, utilizatorii pot efectua apeluri, trimite SMS-uri și utiliza internetul mobil în țările participante fără taxe suplimentare, în limita condițiilor de utilizare rezonabilă. În general, acest regim este aplicabil pentru călătorii de până la patru luni.

În prezent, zona de roaming a UE include toate statele membre, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Republica Moldova și Ucraina.

Extinderea către Balcanii de Vest vine după ce, în octombrie 2025, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Albania și Muntenegru ar urma să intre în zona de roaming în 2026. Inițiativa a provocat nemulțumiri la Chișinău și Kiev, în condițiile în care Republica Moldova și Ucraina depuseseră eforturi timp de mai mulți ani pentru a obține acest beneficiu.

Demersul actual este considerat și un semnal politic al Bruxellesului pentru statele din Balcanii de Vest, încurajate să continue parcursul european.

De menționat că Republica Moldova beneficiază deja de regimul „Roaming ca acasă” în relația cu statele UE. Noua inițiativă vizează extinderea acestui avantaj și pentru călătoriile în cele șase state din Balcanii de Vest. Cetățenia română nu este o condiție suplimentară pentru beneficiul de roaming în UE: acesta este disponibil și cetățenilor Republicii Moldova, prin intermediul operatorilor mobili participanți. Extinderea va depinde de încheierea acordurilor și de aplicarea noilor reguli.