Constituția Republicii Moldova, adoptată de Parlament pe 29 iulie 1994, este principalul instrument politico-juridic, care a consacrat despărțirea definitivă de regimul totalitar, oferind țării o nouă ordine constituțională. Legea supremă a intrat în vigoare la 27 august 1994, marcând un pas decisiv în consolidarea independenței și a statului de drept după destrămarea Uniunii Sovietice, transmite IPN.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Republica Moldova și-a declarat independența la 27 august 1991. În această perioadă de tranziție, statul a funcționat pe baza unei legislații provizorii și a Constituției RSS Moldovenești din 1978. Actul a fost modificat, pentru a corespunde noii situații politice, dar era nevoie de o nouă Constituție, care să reflecte realitățile unui stat suveran și democratic.

În anii 1992-1994 a fost creată o Comisie constituțională specială, formată din deputați, juriști, academicieni și reprezentanți ai societății civile, care urma să elaboreze un proiect de Constituție care să stabilească temelia noii ordini juridice. Proiectul a fost dezbătut atât în Parlament, cât și în cadrul societății, în consultări publice. Au fost opinii divergente legate de forma de guvernământ, statutul limbii, autonomia regiunilor și relația cu România.

Constituția este alcătuită dintr-un Preambul și 143 de articole, împărțite în titluri, care acoperă toate aspectele fundamentale ale organizării statului. Printre principalele prevederi se numără: forma de guvernământ, conform căreia Republica Moldova este o republică parlamentară; suveranitatea și independența – statul este suveran, independent, unitar și indivizibil; limba oficială – limba de stat este limba română. La fel, sunt indicate prevederi privind drepturile și libertățile fundamentale, puterea de stat sau autonomia teritorială.

De-a lungul anilor, Constituția a fost supusă modificărilor. De exemplu, în 2000, s-a schimbat modul de alegere a președintelui, din vot direct, în vot în Parlament. Modalitatea de alegere a președintelui a fost revizuită și, în 2016, s-a revenit la votul direct, dar nu prin modificarea Constituției, ci printr-o decizie a Curții Constituționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înalta Curte a mai decis, în 2013, că limba oficială este limba română, conform Declarației de Independență, iar în martie 2024 Parlamentul Republicii Moldova a votat includerea în Constituție a obiectivului integrării europene ca orientare strategică ireversibilă a statului.

Supremația Constituției este garantată de Curtea Constituțională a Republicii Moldova.

#31 ani #Constituţia #Moldova

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.