„Astăzi marcăm Ziua Constituției – legea care stă la temelia țării noastre și ne garantează libertatea și demnitatea, unindu-ne prin valorile care ne definesc: independența, suveranitatea și aspirația comună de a trăi în pace, acasă”. Este mesajul transmis de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la 31 de ani de la adoptarea Legii Supreme a țării noastre.

„Suntem o familie care, prin Constituție, își afirmă adeziunea față de drepturile omului, viață în bună înțelegere și stat de drept. Constituția ne garantează că soarta Moldovei nu se decide de alții, ci de noi, cetățenii ei. Iar asta înseamnă că vocea fiecăruia contează”, a adăugat șefa statului.

În mesajul său, Igor Grosu, președintele Parlamentului, a spus că „apărând Constituția, apărăm șansa la o viață mai bună”.

„Legea fundamentală protejează valorile care ne unesc și tradițiile pe care le prețuim, așa încât toți să trăim în respect și buna înțelegere. Moldova există prin și pentru cetățenii săi. Haideți să construim împreună o societate unită, unde toți sunt egali în drepturi și fiecare este important”, a declarat speakerul Parlamentului.

Iar prim-ministrul țării, Dorin Recean, a îndemnat societatea la unitate.

„Onorăm Constituția prin respectul pentru lege, prin implicare civică și prin responsabilitatea cu care fiecare dintre noi își face datoria de cetățean. Să fim uniți, să ne apărăm libertatea și democrația și să construim împreună o Moldova prosperă, puternică și suverană”, a conchis premierul țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Constituția Republicii Moldova a fost adoptată de Parlament pe 29 iulie 1994. Legea supremă a intrat în vigoare la 27 august 1994, marcând un pas decisiv în consolidarea independenței și a statului de drept după destrămarea Uniunii Sovietice.

Constituția este alcătuită dintr-un Preambul și 143 de articole, împărțite în titluri, care acoperă toate aspectele fundamentale ale organizării statului. Printre principalele prevederi se numără: forma de guvernământ, conform căreia Republica Moldova este o republică parlamentară; suveranitatea și independența – statul este suveran, independent, unitar și indivizibil; limba oficială – limba de stat este limba română. La fel, sunt indicate prevederi privind drepturile și libertățile fundamentale, puterea de stat sau autonomia teritorială.

31 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova

#adoptare #conducerea țării #Constituţia #mesaj

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.