Instabilitatea geopolitică, lipsa forței de muncă și inflația sunt principalii factori de risc pentru industriile care își desfășoară activitatea în Republica Moldova. Este una dintre concluziile unui sondaj de opinie realizat de Camera Americană de Comerț cu privire la percepțiile mediului de afaceri din țară, scrie bani.md.

Majoritatea companiilor care au participat la cercetare au declar că autoritățile nu iau întotdeauna în considerare sugestiile și propunerile pe care le înaintează.

Sondajul de opinie, la care au participat 100 de companii, arată că 25% dintre respondenți sunt îngrijorați de instabilitatea geopolitică și consideră că aceasta reprezintă cel mai mare risc care poate afecta industriile în următorul an. Totodată, 16% au invocat lipsa forței de muncă drept o provocare pentru antreprenori, iar 13% sunt îngrijorați de creșterea inflației.

Aproape jumătate dintre respondenți (49%) au declarat că predictibilitatea cadrului de investiție este rea, 15% cred contrariul, iar 36% – au o părere neutră. O pătrime dintre respondenți (25%) se arată mulțumiți de calitatea cadrului de reglementare, 2% sunt foarte mulțumiți, în timp ce 29% au o părere negativă.

Studiul mai relevă că Republica Moldova are nevoie de politici de stat inovative care ar stimula investițiile. Astfel, 19% au declarat că politicile și programele de susținere a noilor investiții sunt bune, 47% au o părere neutră, iar 33% susțin că politicile în acest domeniu sunt rele.

Vorbind despre colaborarea cu Guvernul, companiile au fost întrebate care sunt top 3 activități de suport pe care le așteaptă din partea autorităților. Pe primul loc este îmbunătățirea cadrului de reglementare, urmează dezvoltarea infrastructurii, iar apoi introducerea stimulentelor fiscale și financiare.

Totodată, 65% dintre respondenți cred că autoritățile iau uneori în considerare sugestiile lor, dar nu mereu. O pătrime (25%) au spus că foarte rar sunt auziți, 3% au declarat că nu sunt auziți niciodată, iar 7% au zis că propunerile lor sunt mereu luate în considerare.

În cadrul cercetării, respondenții au fost întrebați dacă, în viitor, compania pe care o reprezintă planifică să își extindă activitatea pe piață. Mai mult de jumătate (52%) au răspuns afirmativ, în timp ce 41% au declarat că nu sunt planificate schimbări.

Sondajul de opinie a fost realizat de Camera Americană de Comerț cu scopul de a evalua opinia companiilor față de mediul de afaceri din țară, a vedea cât este de atractiv pentru investiții și dezvoltare, dar și a identifica principalele domenii care pot fi îmbunătățite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#afaceri #investitii #sondaj

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.