„Bună ziua tuturor, ne bucurăm să fim la Tiraspol, Republica Moldova”, și-a început discursul viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, la întâlnirea în format „1+1”, care a avut loc joi, la Tiraspol.

Potrivit demnitarului, scopul negocierilor este reglementarea transnistreană cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republica Moldova, adică reintegrarea regiunii de est a țării. Problema transnistreană a apărut în 1990, când liderii de la Tiraspol au proclamat unilateral o entitate separată, opunându-se independenței Republicii Moldova. Conflictul a degenerat în război în 1992, când regimul separatist a fost sprijiniți de Armata a 14-a Rusia. De atunci, conflictul a rămas înghețat, întrucât Rusia continuă să susțină regimul de la Tiraspol și să mențină ilegal trupe în regiune, blocând o soluție politică durabilă.

Care a fost rolul regiunii transnistrene în declanșarea războiului armat de la Nistru din 1992?
Cum s-a ajuns la semnarea Convenției cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova, declanșat de forțele separatiste de peste Nistru la începutul lunii martie același an.
De ce este considerat conflictul de pe Nistru unul „înghețat”?
Ce consecințe pe termen lung a avut/are războiul asupra securității Republicii Moldova?
Uniunea Europeană intenționează să ceară Rusiei retragerea trupelor din regiunea transnistreană, ca parte a unui posibil acord de pace în Ucraina. Cum ar putea influența retragerea trupelor ruse procesul de reintegrare a R. Moldova?
Care sunt provocările sociale, economice și psihologice cu care se confruntă astăzi veteranii războiului de pe Nistru?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 27 februarie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt: generalul maior de poliție, Victor Catan, fost ministru al Afacerilor Interne și colonelul în rezervă Anatol Caraman, președintele Asociației Veteranilor Războiului din 1992, Tiras-Tighina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#războiul armat de pe Nistru #Realitatea te priveste #Valentina Ursu

Formarea Colegiului specializat anticorupție este în întârziere, iar concursul pentru ocuparea celor 15 funcții vacante de judecător nu atrage suficienți candidați. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman, a declarat că, în prezent, doar doi candidați s-au înscris pentru funcțiile de la prima instanță și unul pentru completul de apel.

Potrivit lui Caraman, unul dintre cei doi candidați înscriși pentru prima instanță a primit între timp o decizie de nepromovare a evaluării externe din partea Comisiei de evaluare (vetting).

„Avem un candidat la apel, din cei șase pe care ar trebui să-i avem în acel complet de judecată. Deci nu sunt suficienți candidați”, a menționat președintele CSM în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Planul CSM era ca judecătorii specializați în examinarea dosarelor de corupție la nivel înalt să-și înceapă activitatea în ianuarie 2026. Totuși, lipsa candidaților pune sub semnul întrebării respectarea acestui termen.

Caraman a precizat că, în cazul în care candidații nu vor promova evaluarea sau concursul, funcțiile vor rămâne în continuare neocupate.