„Bună ziua tuturor, ne bucurăm să fim la Tiraspol, Republica Moldova”, și-a început discursul viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, la întâlnirea în format „1+1”, care a avut loc joi, la Tiraspol.

Potrivit demnitarului, scopul negocierilor este reglementarea transnistreană cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republica Moldova, adică reintegrarea regiunii de est a țării. Problema transnistreană a apărut în 1990, când liderii de la Tiraspol au proclamat unilateral o entitate separată, opunându-se independenței Republicii Moldova. Conflictul a degenerat în război în 1992, când regimul separatist a fost sprijiniți de Armata a 14-a Rusia. De atunci, conflictul a rămas înghețat, întrucât Rusia continuă să susțină regimul de la Tiraspol și să mențină ilegal trupe în regiune, blocând o soluție politică durabilă.

Care a fost rolul regiunii transnistrene în declanșarea războiului armat de la Nistru din 1992?
Cum s-a ajuns la semnarea Convenției cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova, declanșat de forțele separatiste de peste Nistru la începutul lunii martie același an.
De ce este considerat conflictul de pe Nistru unul „înghețat”?
Ce consecințe pe termen lung a avut/are războiul asupra securității Republicii Moldova?
Uniunea Europeană intenționează să ceară Rusiei retragerea trupelor din regiunea transnistreană, ca parte a unui posibil acord de pace în Ucraina. Cum ar putea influența retragerea trupelor ruse procesul de reintegrare a R. Moldova?
Care sunt provocările sociale, economice și psihologice cu care se confruntă astăzi veteranii războiului de pe Nistru?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 27 februarie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt: generalul maior de poliție, Victor Catan, fost ministru al Afacerilor Interne și colonelul în rezervă Anatol Caraman, președintele Asociației Veteranilor Războiului din 1992, Tiras-Tighina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#războiul armat de pe Nistru #Realitatea te priveste #Valentina Ursu

UE i-a cerut miercuri, 21 octombrie, lui Elon Musk, directorul executiv al SpaceX, să restabilească de urgență serviciile complete de comunicații prin satelit în Ucraina, esențiale pentru operarea dronelor folosite în apărarea țării, scrie adevărul.ro.

Potrivit Agerpres, un purtător de cuvânt al UE a calificat restricționarea impusă de SpaceX drept „profund îngrijorătoare şi incompatibilă cu modul în care compania a oferit acces la aceste servicii anterior”.

Purtătorul de cuvânt a adăugat că războiul din Ucraina a demonstrat cât de mult depinde securitatea Europei de infrastructura spațială.

Din acest motiv, UE lucrează activ la dezvoltarea şi construirea unei noi rețele de sateliți, numita IRIS2, care va fi formată din peste 300 de sateliți şi este menită să asigure comunicații prin satelit extrem de securizate, atât în scopuri civile, cât şi militare.

„Vom implica, bineînțeles, pe deplin Ucraina în acest demers”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Anterior, Wall Street Journal (WSJ) și CBS relatau că Elon Musk ar fi ordonat săptămâna trecută limitarea vitezei unei versiuni militare a serviciului Starlink, utilizat de armata ucraineană.

Nu este clar cum a fost pusă în aplicare măsura și cine a stabilit exact condițiile restricțiilor.

Președintele american Donald Trump a negat că el sau Musk ar fi responsabili pentru pierderea accesului Ucrainei la Starlink. Luni, Trump a declarat că încearcă să afle cine a dispus încetinirea serviciului.

„Nu știu cine a fost, dar aș vrea să aflu”, a spus liderul de la Casa Albă.

La rândul său, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a afirmat că Washingtonul nu a restricționat accesul Ucrainei la rețeaua de sateliți și că Pentagonul nu a emis nicio directivă în acest sens.

„Nu am retras nimic. Există termeni și condiții de utilizare care, în ultimă instanță, trebuie respectați. Și aici Starlink are opțiunea de a lua aceste decizii, dar din punctul nostru de vedere nu s-a schimbat nimic”, a declarat Hegseth.

Problemele ar fi apărut la serviciul militar Starshield, dezvoltat de SpaceX și utilizat de armata ucraineană pentru comunicații și coordonarea operațiunilor.

Militari și oficiali ucraineni au declarat pentru CBS News că unele echipamente au început să întâmpine dificultăți de conectare, inclusiv la viteze de aproximativ 90 km/h.

Spre deosebire de terminalele Starlink obișnuite, care au o limită de viteză pentru utilizarea internetului în vehicule aflate în mișcare, Starshield poate funcționa la viteze mult mai mari. Acest lucru este esențial pentru dronele de atac ucrainene, care pot depăși 160 km/h.