Militari, angajați civili ai Armatei Naționale și veterani ai războiului de pe Nistru au comemorat vineri eroii căzuți în luptele de pe platoul Varnița-Tighina, la 34 de ani de la unul dintre cele mai sângeroase episoade ale conflictului din 1992.

Ceremoniile au avut loc în mai multe garnizoane ale țării și au inclus depuneri de flori la monumentele comemorative, un minut de reculegere și evocări ale veteranilor care au participat la confruntările din perioada 19-22 iunie 1992.

Participanții și-au amintit de luptele soldate cu numeroase pierderi de vieți omenești și sute de răniți în rândul militarilor, polițiștilor și civililor care au apărat independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

„Armata Națională aduce un profund omagiu eroilor care și-au sacrificat viața pentru apărarea Republicii Moldova și își exprimă respectul și recunoștința față de veteranii războiului pentru curajul, devotamentul și spiritul de sacrificiu demonstrate în slujba Patriei”, se arată în mesajul instituției.

Luptele de pe platoul Varnița-Tighina sunt considerate unul dintre cele mai dramatice și dureroase momente ale războiului de pe Nistru.

Conflictul s-a încheiat oficial la 21 iulie 1992, odată cu semnarea acordului de încetare a focului de către președintele Republicii Moldova de atunci, Mircea Snegur, și președintele Federației Ruse, Boris Elțîn.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#1992 #razboi #Tighina #Varnița

Dependența energetică, necesitatea îmbunătățirii mediului de afaceri și investițional și consolidarea fundamentelor macroeconomice sunt principalele provocări economice pe care Republica Moldova trebuie să le depășească pentru a se apropia mai rapid de Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de comisarul european pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, întrebat care sunt cele trei probleme economice ce împiedică accelerarea integrării europene a țării.

Potrivit oficialului european, Republica Moldova a făcut deja progrese importante în integrarea economică în UE, inclusiv prin aderarea la diverse programe europene, participarea la SEPA, aplicarea regimului „Roam Like at Home” și valorificarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

„Din punctul meu de vedere, eu cred că mergem bine”, a declarat Dombrovskis.

El a subliniat că integrarea economică a Republicii Moldova în Uniunea Europeană are loc deja, iar relațiile comerciale și investiționale sunt tot mai strânse. Potrivit acestuia, aproximativ 57% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre piața UE, în timp ce circa 70% din investițiile străine directe provin din Uniunea Europeană.

Una dintre principalele vulnerabilități rămâne însă sectorul energetic. Dombrovskis a menționat că sunt implementate proiecte majore de infrastructură pentru integrarea Republicii Moldova în rețelele și piețele europene de electricitate și gaze și pentru reducerea dependenței de livrările din Rusia.

O altă problemă indicată de comisar este mediul de afaceri și investițional. Potrivit lui, companiile europene sunt interesate să-și consolideze prezența în Republica Moldova, însă pentru aceasta este necesar un climat mai favorabil investițiilor.

În același timp, Dombrovskis a accentuat importanța menținerii unor fundamente macroeconomice solide, condiție esențială pentru atragerea investițiilor și accelerarea integrării economice.

Oficialul european a precizat că aceste probleme sunt abordate inclusiv prin Planul de Creștere pentru Republica Moldova, care urmărește accelerarea reformelor și apropierea economiei moldovenești de piața unică europeană.