Militari, angajați civili ai Armatei Naționale și veterani ai războiului de pe Nistru au comemorat vineri eroii căzuți în luptele de pe platoul Varnița-Tighina, la 34 de ani de la unul dintre cele mai sângeroase episoade ale conflictului din 1992.

Ceremoniile au avut loc în mai multe garnizoane ale țării și au inclus depuneri de flori la monumentele comemorative, un minut de reculegere și evocări ale veteranilor care au participat la confruntările din perioada 19-22 iunie 1992.

Participanții și-au amintit de luptele soldate cu numeroase pierderi de vieți omenești și sute de răniți în rândul militarilor, polițiștilor și civililor care au apărat independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

„Armata Națională aduce un profund omagiu eroilor care și-au sacrificat viața pentru apărarea Republicii Moldova și își exprimă respectul și recunoștința față de veteranii războiului pentru curajul, devotamentul și spiritul de sacrificiu demonstrate în slujba Patriei”, se arată în mesajul instituției.

Luptele de pe platoul Varnița-Tighina sunt considerate unul dintre cele mai dramatice și dureroase momente ale războiului de pe Nistru.

Conflictul s-a încheiat oficial la 21 iulie 1992, odată cu semnarea acordului de încetare a focului de către președintele Republicii Moldova de atunci, Mircea Snegur, și președintele Federației Ruse, Boris Elțîn.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#1992 #razboi #Tighina #Varnița

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.