„Primul Parlament a marcat începutul unui drum spre liberate, independență și democrație, a deschis ușa către o societate pluralistă, în care libertatea și drepturile omului sunt valori fundamentale”. Cu acest mesaj a venit președinta Maia Sandu la conferința care a celebrat 35 de ani de la constituirea legală a primului Parlament, „un moment fundamental din istoria Republicii Moldova”, scrie IPN.

Șefa statului a declarat că primul Parlament „a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, a readus tricolorul, a oficializat utilizarea limbii române, a votat Declarația de independență pe 27 august 1991”. „Prin curajul său, primul Parlament ne-a redat libertatea și a pus temelia instituțiilor democratice”, a subliniat Maia Sandu.

Șefa statului a comunicat că în prezent trăim într-un nou moment de răscruce.

„Avem o șansă istorică să ancorăm definitiv Moldova în lumea liberă, democratică și prosperă, prin integrarea în Uniunea Europeană. Dar pentru ca acest drum să reușească, trebuie să rămânem fideli valorilor care ne-au unit atunci – statul de drept, libertățile fundamentale și respectul față de instituțiile democratice”, a spus președinta.

Președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu, a exprimat felicitări membrilor Parlamentului Independenței și le-a urat succes „în activitatea nobilă, axată pe promovarea valorilor și idealurilor”. „Fie ca vocea Parlamentului Independenței să fie auzită de întreaga societate”, a declarat Ion Tighineanu.

„Moștenirea voastră și a întregii țări este nemuritoare. Noi, generațiile de astăzi, avem onoarea și înalta responsabilitate de a duce dreptatea, adevărul și identitatea națională astfel cum ați făcut-o din anii 1990 încoace”, s-a adresat președintele Consiliului Superior al Procurilor, Dumitru Obadă, către reprezentanții primului Parlament.

Vicepreședintele Parlamentului Independenței, Ion Hadârcă, a menționat că independența față de imperiul rusesc a fost plătită și menținută greu, dar, totuși, Parlamentul Independenței și-a îndeplinit misiunea istorică: consfințirea simbolicii naționale și adoptarea Declarațiilor de suveranitate și independență, consacrarea parlamentarismului ca manifest suprem al voinței poporului, ca expresie a libertății, democrației și a formei civilizate de luptă a ideilor.

Ion Hadârcă a prezentat „chintesența” Declarației de independență proclamate de primul Parlament: „Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”.

Fostul deputat, Alecu Reniță, a declarat că primul Parlament „nu era altceva decât emanația mișcării de renaștere și eliberarea națională, forma ei instituționalizată”. Potrivit lui, lucrurile nu vor merge bine în Republica Moldova din motiv că scopurile trasate în Declarația de independență „au fost abandonate în1994 și de atunci obiectivele de bază ale Mișcării de Renaștere Națională nu sunt duse spre îndeplinire”.

„Nu cred că avem o perspectivă dacă nu ne întoarcem la acele trei puncte esențiale: lichidarea consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov, scoaterea frontierei artificiale de pe Prut și reîntregirea țării”, a opiniat deputatul din prima legislatură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe lângă membrii primului Parlament, la eveniment au participat studenții de la facultatea de drept.

Pe 23 mai 1991, conform deciziei Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti de legislatura a XII-a, constituit în urma primelor alegeri democratice, republica unională RSSM se transformă în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova.

#discurs #eveniment #Maia Sandu #primul Parlament

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.