„Primul Parlament a marcat începutul unui drum spre liberate, independență și democrație, a deschis ușa către o societate pluralistă, în care libertatea și drepturile omului sunt valori fundamentale”. Cu acest mesaj a venit președinta Maia Sandu la conferința care a celebrat 35 de ani de la constituirea legală a primului Parlament, „un moment fundamental din istoria Republicii Moldova”, scrie IPN.

Șefa statului a declarat că primul Parlament „a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, a readus tricolorul, a oficializat utilizarea limbii române, a votat Declarația de independență pe 27 august 1991”. „Prin curajul său, primul Parlament ne-a redat libertatea și a pus temelia instituțiilor democratice”, a subliniat Maia Sandu.

Șefa statului a comunicat că în prezent trăim într-un nou moment de răscruce.

„Avem o șansă istorică să ancorăm definitiv Moldova în lumea liberă, democratică și prosperă, prin integrarea în Uniunea Europeană. Dar pentru ca acest drum să reușească, trebuie să rămânem fideli valorilor care ne-au unit atunci – statul de drept, libertățile fundamentale și respectul față de instituțiile democratice”, a spus președinta.

Președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu, a exprimat felicitări membrilor Parlamentului Independenței și le-a urat succes „în activitatea nobilă, axată pe promovarea valorilor și idealurilor”. „Fie ca vocea Parlamentului Independenței să fie auzită de întreaga societate”, a declarat Ion Tighineanu.

„Moștenirea voastră și a întregii țări este nemuritoare. Noi, generațiile de astăzi, avem onoarea și înalta responsabilitate de a duce dreptatea, adevărul și identitatea națională astfel cum ați făcut-o din anii 1990 încoace”, s-a adresat președintele Consiliului Superior al Procurilor, Dumitru Obadă, către reprezentanții primului Parlament.

Vicepreședintele Parlamentului Independenței, Ion Hadârcă, a menționat că independența față de imperiul rusesc a fost plătită și menținută greu, dar, totuși, Parlamentul Independenței și-a îndeplinit misiunea istorică: consfințirea simbolicii naționale și adoptarea Declarațiilor de suveranitate și independență, consacrarea parlamentarismului ca manifest suprem al voinței poporului, ca expresie a libertății, democrației și a formei civilizate de luptă a ideilor.

Ion Hadârcă a prezentat „chintesența” Declarației de independență proclamate de primul Parlament: „Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”.

Fostul deputat, Alecu Reniță, a declarat că primul Parlament „nu era altceva decât emanația mișcării de renaștere și eliberarea națională, forma ei instituționalizată”. Potrivit lui, lucrurile nu vor merge bine în Republica Moldova din motiv că scopurile trasate în Declarația de independență „au fost abandonate în1994 și de atunci obiectivele de bază ale Mișcării de Renaștere Națională nu sunt duse spre îndeplinire”.

„Nu cred că avem o perspectivă dacă nu ne întoarcem la acele trei puncte esențiale: lichidarea consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov, scoaterea frontierei artificiale de pe Prut și reîntregirea țării”, a opiniat deputatul din prima legislatură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe lângă membrii primului Parlament, la eveniment au participat studenții de la facultatea de drept.

Pe 23 mai 1991, conform deciziei Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti de legislatura a XII-a, constituit în urma primelor alegeri democratice, republica unională RSSM se transformă în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova.

#discurs #eveniment #Maia Sandu #primul Parlament

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.