Pisicile și câinii celebri de pe Instagram sau TikTok sunt, se pare, cei mai sinceri vânzători din online. Un studiu recent arată că petfluencerii – animalele cu conturi proprii de social media – au un impact mai puternic asupra consumatorilor decât influencerii oameni. Internauții tind să aibă mai multă încredere în animalele „vorbitoare” online, considerându-le lipsite de interese ascunse și mult mai sincere în reclame.

Într-un experiment, o reclamă cu un câine a generat cu 66% mai multe aprecieri și clickuri decât o reclamă identică cu un om. Mai mult, a costat de trei ori mai puțin pentru brandul promovat. Într-un alt test, consumatorii au fost dispuși să plătească cu 43% mai mult pentru un produs promovat de o pisică, față de unul promovat de o persoană.

Cercetătorii spun că petfluencerii nu doar că scapă de scandaluri, dar și trezesc emoții autentice. Nu pot fi acuzați de falsitate sau manipulare – iar asta îi face adorabili și… profitabili.

Un alt avantaj al animalelor vedetă este capacitatea lor de a trece peste bariere culturale, limbaj sau statut social. Nala the Cat, una dintre cele mai populare feline online, are peste 4,5 milioane de urmăritori și o avere estimată la 80 de milioane de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#animale #influenceri

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.