Sacrificarea porcilor de la Roșcani a luat sfârșit. Câte animale au fost nimicite

Administratoarea fermei de porci din satul Roșcani, unde a fost depistat cel mai mare focar de pestă porcină din istoria recentă a țării, a declarat pentru redacția Fără Filtre că procesul de sacrificare a porcilor a luat sfârșit săptămâna trecută, după 12 zile de la descoperirea focarului. În total, au fost nimicite 67.700 de animale.

„La moment sunt aplicate masurile de curățare și decontaminare a spațiilor din fermă”, a adăugat Ecaterina Perebinos, potrivit sursei citate.

Primarul satului Roșcani, Constantin Morari, a confirmat că înhumarea a luat sfârșit. Acesta a spus că nu a fost posibilă incinerarea animalelor, așa cum își doreau sătenii, pentru că statul nu are incineratoare de dimensiuni mari. Iată de ce, s-a decis ca animalele să fie înhumate.

„Acest focar trebuia stins cu cea mai mare viteză. Virusul este foarte agresiv. Porcii mor foarte repede în interior, iar evacuarea lor ar putea fi mult mai complicată”, a precizat primarul satului Roșcani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în data de 16 martie curent, un focar de pestă porcină africană a fost înregistrat la o fermă în extravilanul localității Roșcani, raionul Anenii Noi. Anunțul a fost făcut de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Peste 10 mii de porci au fost sacrificați în primele zile, însă ulterior s-a anunțat că, în total, ar fi vorba de 65 de mii de porci.

Administrația acestei ferme va fi despăgubită după ce aceste animale vor fi nimicite, au anunțat anterior autoritățile. Potrivit informațiilor, prețul per kilogram urmează să fie stabilit de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Au fost organizate proteste, iar localnicii se împotriveau ca porcii să fie înhumați în apropierea localităților, din cauza mirosului sau a unui eventual focar de infecție. Ministerul Mediului însă a spus că procedura de înhumare se desfășoară cu respectarea strictă a normelor sanitar-veterinare naționale și internaționale. În cadrul procesului, se aplică straturi dezinfectante pe bază de clorură de var între nivelurile de depunere, ceea ce constituie o altă acțiune de limitare a riscurilor biologice și de mediu. De asemenea, gropile de înhumare au o adâncime cuprinsă între 6 și 9 metri. Potrivit ministerului, locuitorii din satele Calfa, Calfa-Nouă și Roșcani, raionul Anenii Noi, pot sta liniștiți, întrucât „toate instituțiile responsabile sunt implicate plenar pentru ca procesul să fie sigur atât pentru oameni, cât și pentru mediu”.

#inhumare #Anenii Noi #focar #porci

Preşedinta Parlamentului European (PE), Roberta Metsola, a postat miercuri noapte un mesaj pe platformele X și Facebook, după întâlnirea informală pe care a avut-o în cursul serii cu preşedintele ales al României, Nicuşor Dan. Oficiala europeană a sosit la Timişoara pentru a primi premiul „Timişoara pentru Valori Europene”.

Două stiluri, aceleași valori: Metsola a refuzat banii care însoțesc premiul Timișoara, acceptați și donați de Sandu

Luni, 19 mai, Nicuşor Dan şi Roberta Metsola au avut o discuţie telefonică, în cadrul căreia noul preşedinte a dat asigurări că România va continua să fie un aliat de bază al Uniunii Europene. „Îi mulţumesc preşedintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru felicitări. I-am transmis că România va continua să colaboreze cu partenerii noştri europeni şi să-şi îndeplinească angajamentul faţă de valorile şi obiectivele Uniunii Europene. (…) România va fi o voce activă şi de încredere în construcţia unei Europe mai puternice, mai competitive şi mai unite, care lucrează pentru prosperitatea cetăţenilor noştri”, a spus el după discuţia cu preşedinta PE.

„Împreună la Bucureşti. Împreună pentru Europa. Împreună pentru România”, a scris Metsola, în limbile engleză şi română. Mesajul din 22 mai este însoțit de o fotografie în care Roberta Metsola îi strânge mâna lui Nicuşor Dan.

Deja la Timişoara, Roberta Metsola a făcut o plimbare prin oraș alături de primarul Dominic Fritz. „De dimineață am făcut o scurtă plimbare și i-am povestit despre Timișoara și Revoluția din Decembrie 1989, i-am arătat semnele gloanțelor care au mai rămas pe clădirile noastre, să ne reamintim cât de greu se câștigă libertatea și democrația”, a precizat Dominic Fritz, într-o postare pe Facebook.

Premiul Timişoara pentru Valori Europene presupune nu doar un titlu, ci şi 30.000 de euro, bani asiguraţi din sponsorizări locale. Anul acesta, însă, premiul în bani nu va fi încasat, urmând să fie realocat pentru ediţia din 2026.

„Aştept cu nerăbdare să călătoresc în România într-un moment atât de important pentru ţară. Sunt mândră să accept Premiul Timişoara pentru Valori Europene în numele Parlamentului European. Este un omagiu adus nu numai valorilor noastre europene comune, ci şi luptei noastre zilnice de a le proteja. În vremuri de incertitudine, Europa rămâne un far al speranţei, al demnităţii şi al democraţiei. Spiritul Timişoarei întruchipează aceste valori, amintindu-ne că libertatea nu este niciodată un dat, este câştigată şi trebuie apărată. Angajamentul României faţă de proiectul european continuă să ne inspire pe toţi”, a spus Roberta Metsola, înaintea vizitei.

Prima laureată a acestui premiu a fost preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a donat banii unei organizaţii care sprijină integrarea copiilor cu sindrom DOWN.