Germania oferă un nou sprijin financiar Republicii Moldova. Este vorba de 37 de milioane de euro, în cadrul unui pachet mai larg oferit Ucrainei, aprobat recent de Bundestag, a anunțat ministra de externe a Germaniei, Annalena Baerbock, aflată într-o vizită la Chișinău. Domeniile de sprijin pentru țara noastră vor fi discutate suplimentar cu autoritățile de la Chișinău.

„Atât guvernul federal actual, cât și cel viitor, am decis împreună alte 37 de milioane de euro ajutor pentru Republica Moldova. Alegerile care au avut loc în Germania sunt punctul forte al democrației noastre. Nu înseamnă nicio schimbare în ceea ce privește ajutorul pe care îl garantăm Moldovei, atât la nivel de platformă de parteneriat. Și de ce facem asta? Pentru că este și interesul nostru și este bazat și pe o prietenie profundă, pe calea europeană. Sigur, lucrurile în viitorul apropiat nu vor fi mai simple. Noi toți, dar mai ales țara dumneavoastră, ne confruntăm cu o situație economică dificilă.

Observăm acest scenariu perfid al lui Putin, dar oamenii din Moldova au ales, ei au ales conștient statul de drept, democrația și o viață pașnică. Iar noi vom sprijini Moldova pe această cale, pe calea voastră în Uniunea Europeană”, a spus Annalena Baerbock.

Prim-ministrul și-a exprimat gratitudinea pentru ajutorul acordat de Germania, menționând că această țară este unul din cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova, care a răspuns de fiecare dată la apelul autorităților de la Chișinău. Premierul s-a referit la cele cinci ediții ale Platformei de Parteneriat pentru Moldova – o inițiativă comună a Germaniei, Franței și României, accentuând că fiecare ediție a fost esențială pentru stabilitatea și modernizarea țării noastre.

„Nicio țară nu a devenit o poveste de succes fără sprijin inițial solid și parteneriate puternice. Acest ajutor l-am cerut partenerilor noștri – ca să construim drumuri și spitale, școli și locuri de muncă. Tot ce facem este pentru oameni – pentru o viață mai bună aici, acasă. Și știm că doar împreună putem transforma visurile noastre în realitate”, a spus șeful Executivului.

Potrivit premierului, Germania este cel mai mare donator bilateral la Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, cu 25% din contribuție, ceea ce înseamnă 33 de milioane de euro în anul 2025 și 40 de milioane în 2023. De asemenea, Germania sprijină modernizarea sistemului de aprovizionare cu apă din Cahul, cu o investiție de aproximativ 8 milioane de euro, parte a unui program mai amplu de peste 54 de milioane de euro și o contribuție în eficiență energetică și infrastructură socială, precum școala din Doroțcaia sau grădinița din Miclești.

Pe plan economic, Germania este al cincilea partener comercial și al șaptelea investitor ca volum de capital, cu peste 400 de companii în Republica Moldova, care oferă mii de locuri de muncă. „Moldova are un potențial uriaș. Chiar și cu un război la graniță, avem domenii și industrii care pot genera creștere și bunăstare pentru toți”, a subliniat premierul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înainte de întrevederea cu Dorin Recean, ministra din Germania a avut o discuție cu președinta Maia Sandu. Discuțiile s-au axat pe subiecte privind parcursul european al țării noastre, aprofundarea cooperării economice, sprijinul bilateral continuu și securitatea regională.

Annalena Baerbock a venit în Moldova, după o vizită de rămas bun în Ucraina, înainte de încheierea mandatului. Oficiala de la Berlin s-a aflat la Kiev pe parcursul zilei de marți, 1 aprilie.

#discuții #Dorin Recean #Germania #ministra #Moldova

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.