Alexandr Sinigur, alias „Синий”, condamnat la detenție pe viață, a fost eliberat săptămâna trecută din penitenciar. Informația a fost confirmată de directorul ANP, Anatolie Falcă, transmite IPN.

„Lui Sinigur i-au stabilit pedeapsa pe 30 de ani privațiune de libertate, fiindcă avea un comportament bun. Noi nu am putut să nu înaintăm demersul în ceea ce ține de amnistie, nu și eliberarea”, a precizat șeful ANP.

După un timp, avocații lui Sinigur au depus cererea în instanța de judecată privind eliberarea acestuia.

„Judecata nu a ținut cont de ceea ce a prezentat penitenciarul. El trebuia să fie eliberat în anul 2045, dar l-au eliberat în sala de judecată”, a mai spus șeful ANP.

„A fost eliberat pe articolul 91, condiții inumane”, a precizat directorul ANP, Anatolie Falcă, în cadrul Audierii Raportului Consiliului pentru Prevenirea Torturii.

ANP a contestat decizia la Curtea de Apel Nord, a precizat secretarul de stat la Ministerul Justiției, Ruslan Lungu.

„Poziția reprezentantului penitenciarului în instanța de judecată a fost ca să nu fie eliberat înainte de termen. Instanța, judecătorul, a luat o hotărâre prin care a fost eliberat înainte de termen. În aceeași zi, de către reprezentanții instituției a fost depus recurs către Curtea de Apel Nord. Curtea de Apel urmează să se pronunțe”, a menționat Ruslan Lungu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alexandru Sinigur, alias „Синий” a fost condamnat la detenție pe viață în 2006, după ce a fost extrădat din Rusia, pentru o serie de infracțiuni deosebit și excepțional de grave comise în Moldova și Ucraina.

Acesta a fost acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, banditism, luare de ostatici, tentativă și omor premeditat în circumstanțe agravante, dobândire prin șantaj, privațiune ilegală de libertate.

Acesta a fost condamnat inclusiv pentru omorul omului de afaceri Piotr Sarî.

#ANP #inchisoare #judecator #lider criminal #omor

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.