Consiliul Superior al Procurorilor a dat dovadă de curaj, asumându-și percepția publică de concurs viciat. Este reacția procurorului general interimar la decizia CSP de a anula concursul pentru funcția de procuror general. Ion Munteanu salută decizia șefei Procuraturii anticorupție Veronica Dragalin de a investiga circumstanțele vicierii concursului, menționând că funcția de procuror general este mult prea importantă pentru a admite bănuiala trucării concursului, notează ipn.md.

„Pentru sistemul procuraturii această perpetuare de procurori generali interimari este una distructivă. Procurorii, în esență, trebuie să înțeleagă cine este șeful lor și trebuie să fie siguri că sunt susținuți de șeful lor. Această perpetuare de conducere interimară nu este bună deloc pentru sistemul procuraturii. Legal, potrivit regulamentului nu există nicio încălcare în cadrul concursului. Consider că CSP a dat dovadă de curaj, verticalitate, asumându-și percepția de viciere a concursului și a anulat acest concurs. În raport cu un concurs de un asemenea nivel este inacceptabil să existe suspiciuni că lucrurile au fost dirijate”, a spus procurorul general interimar, Ion Munteanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șefa Procuraturii Anticorupție a anunțat că este pornit un proces penal în cadrul căruia urmează să fie investigat, dacă a fost vorba de o greșeală sau de un abuz.

„Mizez că investigația Procuraturii Anticorupție va scoate la lumină subtilitățile acestei situații ca societatea să aibă un răspuns foarte clar, a fost sau nu vicierea acestui concurs sau poate a fost o greșeală. Astfel de investigații reprezintă competența exclusivă a Procuraturii Anticorupție, nu văd nicio problemă că doamna Dragalin și-a asumat această investigație. Scopul acestei investigații este aflarea adevărului și a tuturor circumstanțelor care au dus la răsturnarea acestui concurs”, a mai spus procurorul general interimar.

#anticorupție #CSP #investigatii #Ion Munteanu

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.