Agențiile de turism și tur-operatorii din Republica Moldova au înregistrat în anul 2025 venituri totale de 5,1 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în anul precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit Bani.md. cea mai mare parte a veniturilor a fost generată de călătoriile moldovenilor în străinătate, care au adus 4,8 miliarde de lei, în creștere cu 10,9%. Turismul intern a contribuit cu 234,8 milioane de lei (+10,5%), iar vizitele străinilor în Republica Moldova au generat 86,9 milioane de lei, înregistrând cea mai mare creștere procentuală – 30,7%.

Pe parcursul anului trecut, peste 604 mii de turiști și excursioniști au beneficiat de serviciile agențiilor de turism, cu 8,7% mai mult față de 2024.

Dintre aceștia, 401,8 mii sunt persoane din Republica Moldova care au călătorit peste hotare (+1,2%), segment care a deținut cea mai mare pondere – 66,5% din total. Numărul străinilor care au vizitat țara prin intermediul agențiilor a ajuns la 90,5 mii (+33,8%), iar 111,8 mii de persoane au optat pentru călătorii organizate în interiorul Republicii Moldova (+22,5%).

În cazul vizitelor străinilor în țara noastră, majoritatea (95,1%) au fost excursioniști de o zi, veniți în special pentru odihnă, recreere și agrement. Cei mai mulți turiști au provenit din România (59,8% din total) și Italia (24,7%).

Călătoriile moldovenilor peste hotare au fost dominate aproape integral de vacanțele de odihnă și agrement (99,4%). Cele mai populare destinații au fost Turcia, Bulgaria, Egipt, România și Grecia. Durata medie a sejurului în străinătate s-a redus ușor, de la 6,4 zile în 2024 la 6,1 zile în 2025.

Și turismul în interiorul țării a înregistrat o creștere a numărului de participanți, însă durata medie de ședere s-a diminuat de la 11,4 la 9,6 zile. Deplasările interne au fost organizate preponderent de agențiile din municipiul Chișinău, urmate de cele din regiunile Centru și Sud. În total, în 2025 s-au înregistrat 2,7 milioane turiști-zile, cu evoluții mai accentuate pe segmentul vizitelor străinilor și al călătoriilor interne.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#moldoveni #turism

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.