Mitropolia Basarabiei marchează 590 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului printr-un mesaj în care cere recuperarea patrimoniului istoric al eparhiei. Instituția a transmis un comunicat cu prilejul aniversării, în care evocă rolul Mitropoliei în istoria orașului și pierderile suferite în perioada sovietică.

Potrivit comunicatului, numele Chișinăului a fost consemnat pentru întâia oară într-un document al voievozilor Moldovei la 17 iulie 1436, astfel încât astăzi se împlinesc 590 de ani de la acest moment.

„O asemenea aniversare invită la o privire lucidă asupra drumului parcurs și asupra moștenirii pe care o încredințăm generațiilor ce vor veni”, se arată în mesajul Mitropoliei.

Instituția subliniază că orașul s-a format în jurul bisericilor, școlilor, tiparnițelor și instituțiilor de cultură, iar Mitropolia Basarabiei a reprezentat, vreme de generații, una dintre marile instituții ale spațiului românesc dintre Prut și Nistru, cu sprijin acordat școlii românești, culturii, presei și vieții filantropice.

Comunicatul amintește că regimul sovietic a urmărit dezmembrarea instituției și a distrus sau a înstrăinat o parte însemnată a patrimoniului ei. Printre edificiile afectate sunt menționate Palatul Mitropolitan, Casa Eparhială, Tipografia Eparhială „Cartea Românească” și Seminarul Teologic din Chișinău, alături de biblioteci și arhive.

„Recuperarea patrimoniului istoric, restaurarea monumentelor, cercetarea arhivelor și valorificarea acestora în folosul educației, culturii și cercetării reprezintă un proiect de interes național, care privește întreaga societate”, se arată în comunicat.

Mitropolia Basarabiei precizează că își asumă această lucrare cu răbdare și perseverență, la peste trei decenii de la reactivarea sa canonică.

Instituția transmite mulțumiri autorităților publice, cadrelor didactice, medicilor, militarilor, polițiștilor, cercetătorilor, oamenilor de cultură și tuturor celor care contribuie, prin munca lor, la prestigiul și siguranța Chișinăului. Mesajul se încheie cu o rugăciune pentru pace și înțelepciune pentru locuitorii capitalei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Antonie #Mitropolitul Basarabiei

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.