Parlamentul Ucrainei a aprobat marți, pentru a 20-a oară de la începutul invaziei ruse din 2022, prelungirea legii marțiale și a mobilizării generale cu încă 90 de zile. Măsurile vor rămâne în vigoare până la 31 octombrie 2026 și mențin restricțiile care împiedică, printre altele, organizarea alegerilor în țară.

Verhovna Rada, Parlamentul ucrainean, a aprobat proiectele de lege propuse de președintele Volodimir Zelenski pentru prelungirea cu încă 90 de zile a legii marțiale și a mobilizării generale. Noile măsuri vor intra în vigoare la 2 august și se vor aplica până la 31 octombrie 2026, potrivit Ukrainska Pravda, transmite Mediafax.

Ambele proiecte au fost adoptate cu o majoritate covârșitoare de către deputații ucraineni. Cele două măsuri urmau să expire la începutul lunii august, însă președintele Volodimir Zelenski a solicitat Parlamentului prelungirea lor cu încă 90 de zile.

Este a douăzecea oară când Parlamentul ucrainean votează prelungirea acestor măsuri de la instituirea lor, pe 24 februarie 2022, în ziua în care Rusia a lansat invazia la scară largă împotriva Ucrainei.

Legea marțială oferă autorităților ucrainene puteri extinse pentru apărarea țării pe durata războiului. Ea permite mobilizarea resurselor civile în scop militar, impunerea unor restricții de circulație și aplicarea unor măsuri speciale de securitate, în funcție de evoluția situației din teren.

În paralel, mobilizarea generală permite continuarea recrutării rezerviștilor și a altor categorii de persoane eligibile pentru serviciul militar.

Una dintre cele mai importante consecințe ale legii marțiale este că în Ucraina nu pot fi organizate alegeri prezidențiale, parlamentare sau locale cât timp aceasta este în vigoare. Din acest motiv, alegerile prezidențiale care ar fi trebuit să aibă loc în 2024 au fost amânate, iar actualele autorități își continuă mandatul până la încetarea acestui regim excepțional și organizarea unui nou scrutin.

În practică, legea marțială a însemnat și menținerea unor restricții privind ieșirea din țară a majorității bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, categorie supusă obligațiilor de mobilizare, cu excepțiile prevăzute de legislația ucraineană.

Autoritățile de la Kiev susțin că menținerea legii marțiale și a mobilizării este necesară atât timp cât războiul cu Rusia continuă și amenințarea militară persistă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#lege marțială #prelungire #Ucraina

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.