Șase persoane și-au pierdut viața în urma inundațiilor din Galați, în acest weekend. Apa a înghițit mașini și animale, iar salvatorii au avut misiuni dificile. Oamenii au fost salvați din mijlocul apelor cu ajutorul excavatoarelor, transmite Digi24.ro.

Potrivit sursei citate, circulația rutieră este oprită pe DN 25 în dimineața zilei de luni, 16 septembrie, între localităţile Vameş şi Tudor Vladimirescu, în judeţul Galaţi, din cauza precipitaţiilor abundente din ultima perioadă. De asemenea, în judeţul Galaţi mai sunt închise două tronsoane de drumuri judeţene.

În judeţul Arad, din cauza aluviunilor aduse pe carosabil, traficul auto se desfăşoară pe un singur fir, alternativ, prin dirijarea poliţiei, pe DN 7, în zona localităţii Lipova.

Înainte de a porni la drum, poliţiştii sfătuiesc şoferii să se informeze cu privire la condiţiile meteorologice şi la restricţiile de trafic instituite, să nu pătrundă pe tronsoanele de drum închise, să-şi planifice rute alternative şi să acorde atenţie sporită tuturor manevrelor din timpul deplasărilor.

Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au început să evalueze pagubele din gospodăriile afectate de inundaţii în ultima perioadă.

Conform unui comunicat de presă al MAI transmis duminică dimineaţă, 15 septembrie, în ultimele 24 de ore, au fost afectate 28 localităţi din 7 judeţe (Argeş, Bacău, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Timiş şi Vaslui), unde s-a intervenit pentru salvarea a 320 persoane. De asemenea, au fost afectate parţial sau total peste 5.000 de gospodării şi peste 15.000 persoane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în weekend, ciclonul „Boris” a făcut prăpăd în România, cât și în Republica Moldova. Zeci de gospodării și străzi au fost inundate, iar mai multe drumuri au fost deteriorate.

#decese #inundatii #pagube #Romania

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.