În Republica Moldova, maladiile oncologice constituie cea de-a doua cauză principală a mortalității, după maladiile cardiovasculare.

Datele oficiale arată că în 2020, au fost înregistrate peste 40 600 de cazuri decese. Printre cauzele principale ale deceselor se numără bolile cardiovasculare cu o incidență de 56%, iar aproximativ 15% de decese au fost provocate de tumorile maligne, scrie sanatate.md.

Tumorile maligne sau tumorile canceroase și reprezintă amenințările reale când vine vorba de tumori. Opțiunile de tratament pot implica radioterapie, chimioterapie, intervenții chirurgicale și imunoterapie împreună cu un stil de viață modificat, în funcție de intensitatea tumorii (tumorilor) și tratamentul folosit. Spre deosebire de alte tipuri de tumori, cele maligne cresc rapid și se pot răspândi într-o altă zonă, într-un proces cunoscut sub numele de metastază.

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, în 2020, au fost înregistrate peste 60 de mii de cazuri de cancer, dintre care peste 8 mii reprezentau cazuri noi de tumori maligne.

Printre alte tipuri de cancer cu care au fost diagnosticați moldovenii se numără cancer colorectal, cancer mamar, cancer de piele, cancer pulmonar, cancer de prostată.

Fumatul, obezitatea, abuzul de alcool, regimul alimentar, lipsa activității fizice reprezintă principalii factori de risc asociați cu dezvoltarea cancerului.

Se cunoaște că fumatul poate provoca cel puțin 16 tipuri de cancer. De fiecare dată când o persoană fumează, circa 6.000 de substanțe chimice intră în plămâni și se răspândesc în alte părți ale corpului, inclusiv 70 de substanțe cancerigene cunoscute. Aceasta este o consecință a procesului de ardere, care produce un fum toxic pentru organism.

Medicul-histolog, Dumitru Brânză susține că fumul de țigară conține asemenea substanțe precum gudron, crom, formaldehidă, polonium și altele.

”Riscul de cancer este influențat de numărul de ani de când un individ fumează și de numărul de țigări fumate pe zi. Efectele dăunătoare ale fumatului nu pot fi anulate complet prin adoptarea unui stil de viață sănătos, dar riscul poate fi redus”, menționează specialistul.

Medicul menționează că mulți dintre pacienți cunoscând daunele fumatului, nu pot renunța la acest obicei, din acest motiv trecerea la produse fără fum precum țigări electronice sau sisteme de încălzire a tutunului ar putea reduce riscurilor pentru sănătate.

”Aceste produse vaporizează nicotină fără a produce fum, iar argumentul lor este că cea mai mare parte a efectelor negative cauzate de fumat vin nu din nicotină, ci din toți ceilalți compuși ai fumului. Deși, nicotina creează dependență și nu este lipsită de riscuri, nicotina nu este cauza principală a bolilor legate de fumat. Principalul motiv al îmbolnăvirilor sunt alte substanțe chimice nocive și potențial periculoase care se conțin în fum”, a declarat Dumitru Brânză.

Acest lucru este confirmat și de instituțiile internaționale. De exemplu, un studiu realizat de organizația britanică Cancer Research UK afirmă că „în primul rând, toxinele și substanțele cancerigene din fumul de tutun care arde, dar nu nicotina, provoacă boli și decese”.

În anul 2021, la nivel mondial, 20 de milioane de persoane au fost diagnosticate cu cancer și 10 milioane au murit.

Anual pe data de 4 februarie este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, obiectivul este reducerea numărului de decese care pot fi prevenite în fiecare an prin creșterea nivelului de conștientizare și de informare cu privire la această afecțiune.

#cancer #maladiile oncologice

Situația hidrologică din bazinul Nistrului rămâne dificilă, avertizează Ministerul Mediului (MM). Potrivit autorităților, în primele 20 de zile ale lunii septembrie, în lacul de acumulare Novodnestrovsk au intrat aproximativ 40,3 milioane de metri cubi de apă, în timp ce în aval au fost evacuați circa 103,7 milioane de metri cubi.

Astfel, în această perioadă, din lac au ieșit cu aproximativ 63,4 milioane de metri cubi de apă mai mult decât au intrat. Debitul mediu de intrare a fost de aproximativ 23 m³/s, în timp ce deversările în aval s-au menținut la 60 m³/s.

Diferența dintre volumul de apă care intră în lac și cel evacuat a dus la scăderea în continuare a rezervei. La începutul lunii septembrie, nivelul apei era de 111,83 metri, iar după volumul pierdut în primele 20 de zile este estimat la aproximativ 111,15 metri, ceea ce înseamnă o scădere de circa 68 de centimetri.

„Deși pe teritoriul Republicii Moldova s-au înregistrat precipitații, în bazinul superior al Nistrului, pe teritoriul Ucrainei, cantitățile de precipitații până în acest moment nu au fost suficiente pentru a determina o creștere importantă a debitelor de intrare în lacul de acumulare”, transmite MM.

Conform datelor oficiale, cele mai mari debite de intrare din această perioadă au fost înregistrate la 1 septembrie – 35 m³/s și în data de 16 septembrie – 28 m³/s. În unele zile, debitul a coborât până la 16–17 m³/s.

În aceste condiții, autoritățile îndeamnă populația și agenții economici să folosească apa cu grijă și să evite consumul inutil. Oamenii sunt îndemnați să verifice și să repare scurgerile, precum și să evite folosirea apei potabile pentru activități care nu sunt necesare.