În Republica Moldova, maladiile oncologice constituie cea de-a doua cauză principală a mortalității, după maladiile cardiovasculare.

Datele oficiale arată că în 2020, au fost înregistrate peste 40 600 de cazuri decese. Printre cauzele principale ale deceselor se numără bolile cardiovasculare cu o incidență de 56%, iar aproximativ 15% de decese au fost provocate de tumorile maligne, scrie sanatate.md.

Tumorile maligne sau tumorile canceroase și reprezintă amenințările reale când vine vorba de tumori. Opțiunile de tratament pot implica radioterapie, chimioterapie, intervenții chirurgicale și imunoterapie împreună cu un stil de viață modificat, în funcție de intensitatea tumorii (tumorilor) și tratamentul folosit. Spre deosebire de alte tipuri de tumori, cele maligne cresc rapid și se pot răspândi într-o altă zonă, într-un proces cunoscut sub numele de metastază.

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, în 2020, au fost înregistrate peste 60 de mii de cazuri de cancer, dintre care peste 8 mii reprezentau cazuri noi de tumori maligne.

Printre alte tipuri de cancer cu care au fost diagnosticați moldovenii se numără cancer colorectal, cancer mamar, cancer de piele, cancer pulmonar, cancer de prostată.

Fumatul, obezitatea, abuzul de alcool, regimul alimentar, lipsa activității fizice reprezintă principalii factori de risc asociați cu dezvoltarea cancerului.

Se cunoaște că fumatul poate provoca cel puțin 16 tipuri de cancer. De fiecare dată când o persoană fumează, circa 6.000 de substanțe chimice intră în plămâni și se răspândesc în alte părți ale corpului, inclusiv 70 de substanțe cancerigene cunoscute. Aceasta este o consecință a procesului de ardere, care produce un fum toxic pentru organism.

Medicul-histolog, Dumitru Brânză susține că fumul de țigară conține asemenea substanțe precum gudron, crom, formaldehidă, polonium și altele.

”Riscul de cancer este influențat de numărul de ani de când un individ fumează și de numărul de țigări fumate pe zi. Efectele dăunătoare ale fumatului nu pot fi anulate complet prin adoptarea unui stil de viață sănătos, dar riscul poate fi redus”, menționează specialistul.

Medicul menționează că mulți dintre pacienți cunoscând daunele fumatului, nu pot renunța la acest obicei, din acest motiv trecerea la produse fără fum precum țigări electronice sau sisteme de încălzire a tutunului ar putea reduce riscurilor pentru sănătate.

”Aceste produse vaporizează nicotină fără a produce fum, iar argumentul lor este că cea mai mare parte a efectelor negative cauzate de fumat vin nu din nicotină, ci din toți ceilalți compuși ai fumului. Deși, nicotina creează dependență și nu este lipsită de riscuri, nicotina nu este cauza principală a bolilor legate de fumat. Principalul motiv al îmbolnăvirilor sunt alte substanțe chimice nocive și potențial periculoase care se conțin în fum”, a declarat Dumitru Brânză.

Acest lucru este confirmat și de instituțiile internaționale. De exemplu, un studiu realizat de organizația britanică Cancer Research UK afirmă că „în primul rând, toxinele și substanțele cancerigene din fumul de tutun care arde, dar nu nicotina, provoacă boli și decese”.

În anul 2021, la nivel mondial, 20 de milioane de persoane au fost diagnosticate cu cancer și 10 milioane au murit.

Anual pe data de 4 februarie este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, obiectivul este reducerea numărului de decese care pot fi prevenite în fiecare an prin creșterea nivelului de conștientizare și de informare cu privire la această afecțiune.

#cancer #maladiile oncologice

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.