În Republica Moldova, maladiile oncologice constituie cea de-a doua cauză principală a mortalității, după maladiile cardiovasculare.

Datele oficiale arată că în 2020, au fost înregistrate peste 40 600 de cazuri decese. Printre cauzele principale ale deceselor se numără bolile cardiovasculare cu o incidență de 56%, iar aproximativ 15% de decese au fost provocate de tumorile maligne, scrie sanatate.md.

Tumorile maligne sau tumorile canceroase și reprezintă amenințările reale când vine vorba de tumori. Opțiunile de tratament pot implica radioterapie, chimioterapie, intervenții chirurgicale și imunoterapie împreună cu un stil de viață modificat, în funcție de intensitatea tumorii (tumorilor) și tratamentul folosit. Spre deosebire de alte tipuri de tumori, cele maligne cresc rapid și se pot răspândi într-o altă zonă, într-un proces cunoscut sub numele de metastază.

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, în 2020, au fost înregistrate peste 60 de mii de cazuri de cancer, dintre care peste 8 mii reprezentau cazuri noi de tumori maligne.

Printre alte tipuri de cancer cu care au fost diagnosticați moldovenii se numără cancer colorectal, cancer mamar, cancer de piele, cancer pulmonar, cancer de prostată.

Fumatul, obezitatea, abuzul de alcool, regimul alimentar, lipsa activității fizice reprezintă principalii factori de risc asociați cu dezvoltarea cancerului.

Se cunoaște că fumatul poate provoca cel puțin 16 tipuri de cancer. De fiecare dată când o persoană fumează, circa 6.000 de substanțe chimice intră în plămâni și se răspândesc în alte părți ale corpului, inclusiv 70 de substanțe cancerigene cunoscute. Aceasta este o consecință a procesului de ardere, care produce un fum toxic pentru organism.

Medicul-histolog, Dumitru Brânză susține că fumul de țigară conține asemenea substanțe precum gudron, crom, formaldehidă, polonium și altele.

”Riscul de cancer este influențat de numărul de ani de când un individ fumează și de numărul de țigări fumate pe zi. Efectele dăunătoare ale fumatului nu pot fi anulate complet prin adoptarea unui stil de viață sănătos, dar riscul poate fi redus”, menționează specialistul.

Medicul menționează că mulți dintre pacienți cunoscând daunele fumatului, nu pot renunța la acest obicei, din acest motiv trecerea la produse fără fum precum țigări electronice sau sisteme de încălzire a tutunului ar putea reduce riscurilor pentru sănătate.

”Aceste produse vaporizează nicotină fără a produce fum, iar argumentul lor este că cea mai mare parte a efectelor negative cauzate de fumat vin nu din nicotină, ci din toți ceilalți compuși ai fumului. Deși, nicotina creează dependență și nu este lipsită de riscuri, nicotina nu este cauza principală a bolilor legate de fumat. Principalul motiv al îmbolnăvirilor sunt alte substanțe chimice nocive și potențial periculoase care se conțin în fum”, a declarat Dumitru Brânză.

Acest lucru este confirmat și de instituțiile internaționale. De exemplu, un studiu realizat de organizația britanică Cancer Research UK afirmă că „în primul rând, toxinele și substanțele cancerigene din fumul de tutun care arde, dar nu nicotina, provoacă boli și decese”.

În anul 2021, la nivel mondial, 20 de milioane de persoane au fost diagnosticate cu cancer și 10 milioane au murit.

Anual pe data de 4 februarie este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, obiectivul este reducerea numărului de decese care pot fi prevenite în fiecare an prin creșterea nivelului de conștientizare și de informare cu privire la această afecțiune.

#cancer #maladiile oncologice

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.