Toate fracțiunile parlamentare ale opoziției au semnat o declarație comună adresată Președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, prin care își exprimă poziția consolidată față de proiectul Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului și solicită stoparea promovării acestuia în lipsa unui consens politic larg. Despre cestă anunță Partidul Nostru, care precizează că în document sunt semnalate mai multe riscuri majore pentru funcționarea democratică a Legislativului, inclusiv:

modificarea regulilor de funcționare a Parlamentului la discreția majorității;
limitarea dreptului la exprimare, inițiativă legislativă și control parlamentar al deputaților;
reducerea rolului opoziției în procesul decizional;
instituirea unor mecanisme procedurale care pot favoriza partidul aflat la guvernare.

Totodată, opoziția atrage atenția că anumite prevederi din proiect pot permite abuzuri de procedură, pot extinde nejustificat atribuțiile conducerii Parlamentului și pot limita caracterul public și dezbaterile parlamentare, contrar Constituției, jurisprudenței Curții Constituționale și standardelor europene.

Separat, liderul fracțiunii Partidului Nostru, Renato Usatîi, împreună cu liderii altor fracțiuni parlamentare de opoziție, au semnat o adresare oficială către Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, Marta Cartabia, Președinta Comisiei de la Veneția, și Iwona Piorko, șefa Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, solicitând intervenția urgentă pentru a preveni aceste derapaje legislative.

Partidul Nostru subliniază că susține acele prevederi ale proiectului care pot contribui la eficientizarea activității Parlamentului, însă consideră inacceptabilă orice inițiativă care limitează drepturile fundamentale ale deputaților sau reduce rolul opoziției într-un stat democratic.

Regulile de funcționare a Parlamentului nu pot fi modificate unilateral, în funcție de interese politice de moment. Acestea trebuie să fie rezultatul unui dialog real și al unui consens larg, în conformitate cu standardele europene și principiile statului de drept. Prin aceste demersuri, opoziția parlamentară solicită atât conducerii Parlamentului, cât și instituțiilor europene, să intervină pentru a preveni un derapaj anti-democratic și pentru a asigura respectarea angajamentelor asumate de Republica Moldova.

Partidul Nostru își reafirmă angajamentul ferm pentru apărarea democrației, a pluralismului politic și a drepturilor opoziției parlamentare.

#declarație #Partidul Nostru

În Chișinău și Bălți, autobuzele și troleibuzele ar urma să circule la un interval de cel mult 20 de minute. Totodată, stațiile ar trebui să fie la cel mult 300 de metri de școli, spitale, centre pentru vârstnici și alte instituții comunitare. Prevederile sunt incluse într-un proiect de lege privind mobilitatea urbană durabilă, votat în prima lectură de Parlament.

Documentul, elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, stabilește reguli pentru organizarea traficului, dezvoltarea transportului public, gestionarea parcărilor cu plată și evacuarea vehiculelor abandonate.

Proiectul prevede că municipiile Chișinău și Bălți vor trebui să elaboreze planuri de mobilitate urbană durabilă. Acestea vor urmări creșterea siguranței în trafic, îmbunătățirea transportului public și facilitarea deplasării persoanelor cu dizabilități sau cu mobilitate redusă.

O altă prevedere vizează parcările cu plată de pe terenurile publice. Acestea vor fi administrate de autoritățile locale, prin întreprinderi municipale sau operatori privați. Tarifele și regulile de utilizare vor fi stabilite de consiliile locale sau municipale.

Banii încasați din parcări vor fi folosiți cu prioritate pentru întreținerea și modernizarea acestora, dezvoltarea infrastructurii locale și susținerea transportului public.

Șoferii care nu achită parcarea sau folosesc neregulamentar locurile de parcare riscă sancțiuni. Dacă proprietarul sau conducătorul auto nu este prezent, agentul constatator va putea bloca roțile mașinii. Vehiculul va putea fi evacuat dacă, în termen de 72 de ore, șoferul nu solicită deblocarea acestora.

Proiectul stabilește și reguli pentru mașinile abandonate. Autoritățile locale vor trebui să identifice proprietarul și să-i ceară să ridice vehiculul în termen de 15 zile. Dacă acesta nu se conformează, mașina va fi transportată într-un spațiu special amenajat.

Dacă, timp de 60 de zile de la depozitare, nimeni nu solicită restituirea vehiculului, autoritatea locală va putea sesiza instanța de judecată pentru a constata abandonul și a dispune trecerea mașinii în proprietatea administrației publice locale.

De asemenea, autoritățile locale vor putea institui zone cu nivel scăzut de emisii, în care să limiteze circulația anumitor vehicule sau să aplice taxe diferențiate, în funcție de nivelul emisiilor.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va coordona politicile în domeniul mobilității urbane durabile și va aviza planurile elaborate de autoritățile locale.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua.

Potrivit Agenției Servicii Publice, în prima jumătate a anului 2025, în Republica Moldova erau înmatriculate peste 1,35 milioane de vehicule. Dintre acestea, peste 387.000 erau înregistrate în municipiul Chișinău, inclusiv aproximativ 287.000 de autoturisme.