Toate fracțiunile parlamentare ale opoziției au semnat o declarație comună adresată Președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, prin care își exprimă poziția consolidată față de proiectul Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului și solicită stoparea promovării acestuia în lipsa unui consens politic larg. Despre cestă anunță Partidul Nostru, care precizează că în document sunt semnalate mai multe riscuri majore pentru funcționarea democratică a Legislativului, inclusiv:

modificarea regulilor de funcționare a Parlamentului la discreția majorității;
limitarea dreptului la exprimare, inițiativă legislativă și control parlamentar al deputaților;
reducerea rolului opoziției în procesul decizional;
instituirea unor mecanisme procedurale care pot favoriza partidul aflat la guvernare.

Totodată, opoziția atrage atenția că anumite prevederi din proiect pot permite abuzuri de procedură, pot extinde nejustificat atribuțiile conducerii Parlamentului și pot limita caracterul public și dezbaterile parlamentare, contrar Constituției, jurisprudenței Curții Constituționale și standardelor europene.

Separat, liderul fracțiunii Partidului Nostru, Renato Usatîi, împreună cu liderii altor fracțiuni parlamentare de opoziție, au semnat o adresare oficială către Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, Marta Cartabia, Președinta Comisiei de la Veneția, și Iwona Piorko, șefa Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, solicitând intervenția urgentă pentru a preveni aceste derapaje legislative.

Partidul Nostru subliniază că susține acele prevederi ale proiectului care pot contribui la eficientizarea activității Parlamentului, însă consideră inacceptabilă orice inițiativă care limitează drepturile fundamentale ale deputaților sau reduce rolul opoziției într-un stat democratic.

Regulile de funcționare a Parlamentului nu pot fi modificate unilateral, în funcție de interese politice de moment. Acestea trebuie să fie rezultatul unui dialog real și al unui consens larg, în conformitate cu standardele europene și principiile statului de drept. Prin aceste demersuri, opoziția parlamentară solicită atât conducerii Parlamentului, cât și instituțiilor europene, să intervină pentru a preveni un derapaj anti-democratic și pentru a asigura respectarea angajamentelor asumate de Republica Moldova.

Partidul Nostru își reafirmă angajamentul ferm pentru apărarea democrației, a pluralismului politic și a drepturilor opoziției parlamentare.

#declarație #Partidul Nostru

Decizia prin care au fost anulate sancțiunile impuse de UE lui Vladimir Plahotniuc rămâne în vigoare. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat joi, 12 noiembrie, o hotărâre prin care a respins recursul formulat de Consiliul Uniunii Europene, prin care se contestă decizia tribunalului din 23 octombrie 2024.

Decizia Consiliului din 28 aprilie 2023 privind măsuri restrictive ca urmare a acțiunilor care destabilizează R. Moldova, care îl include și pe Plahotniuc, este încă în vigoare vineri, 13 noiembrie, conform datelor publice, notează Ziarul de Gardă.

Anterior, tribunalul a admis argumentul lui Plahotniuc potrivit căruia dreptul său la un proces echitabil a fost încălcat prin faptul că Consiliul nu a verificat dacă anchetele și procedurile penale din R. Moldova, utilizate ca temei pentru includerea pe lista de sancțiuni, au respectat drepturile fundamentale ale acestuia.

„Includerea pe listă s-a bazat exclusiv pe deciziile autorităților moldovene, iar Consiliul nu și-a îndeplinit „obligația de verificare” în ceea ce privește dreptul la apărare al reclamantului și dreptul la o protecție judiciară efectivă, având în vedere neregulile semnalate în cadrul procedurilor din R. Moldova”, conform biroului de avocatură care l-a reprezentat pe Plahotniuc.

Consiliul a formulat recurs împotriva respectivei hotărâri, iar înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate a intervenit în sprijinul Consiliului în cadrul recursului.

Recursul a fost respins în întregime.

„În speță, astfel cum a constatat Tribunalul la punctele 50 și 51 din hotărârea atacată, nu este nici contestat, nici susceptibil de a fi contestat faptul că Consiliul nu a demonstrat, în motivele care stau la baza includerii pe lista în cauză, că a verificat dacă urmăririle penale menționate în respectivele motive s-au desfășurat cu respectarea drepturilor la apărare și a dreptului la o protecție judiciară efectivă ale domnului Plahotniuc și, a fortiori, că nu a făcut public rezultatul acestor verificări în actele în cauză. În aceste circumstanțe, Tribunalul nu a comis o eroare de drept atunci când a constatat, la punctul 52 din hotărârea atacată, că Consiliul nu și-a îndeplinit obligația de motivare în ceea ce privește cele două elemente care puteau fi luate în considerare pentru a aprecia dacă actele în cauză erau întemeiate, și anume existența, în primul rând, a unei proceduri penale în Moldova pentru infracțiuni legate de deturnarea fondurilor de stat și exportul ilegal al acestora și, în al doilea rând, a unor anchete penale și urmăriri penale în dosarul „Frauda bancară” și pentru „mituirea fostului președinte al R. Moldova”.

Având în vedere toate considerentele menționate anterior, Tribunalul a respectat principiile care decurg din jurisprudența citată la punctele 46 și 53 de mai sus, referitoare la controlul legalității motivelor pe care se întemeiază actele în cauză. În consecință, Tribunalul nu a comis o eroare de drept atunci când a constatat, la punctele 52 și 55 din hotărârea atacată, că Consiliul nu și-a îndeplinit obligația de a preciza motivele care stau la baza includerii pe listă în cauză și nu a comis o eroare de drept atunci când a anulat actele în cauză”, a concluzionat Curtea de Justiție.

Pe 30 mai 2023, miniștrii de externe ai UE au adoptat o hotărâre prin care Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber, Vladimir Plahotniuc și Igor Chaika au fost sancționați pentru acțiuni de destabilizare a R. Moldova, în baza unui regim de sancțiuni al UE, creat la propunerea ministrului român de Externe.

Măsura include interdicția de călătorie, înghețarea fondurilor și a resurselor economice, precum și interdicția de a pune fonduri și resurse economice la dispoziția persoanelor fizice și juridice, entităților sau organismelor responsabile de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența R. Moldova.

Ulterior, Plahotniuc a dat în judecată Consiliul UE. În aprilie 2024, UE a prelungit sancțiunile împotriva a 11 persoane, inclusiv în privința lui Plahotniuc, interdicția fiind valabilă până în aprilie 2025.

Vladimir Plahotniuc a plecat din R. Moldova în iunie 2019, după ce partidul pe care îl conducea, PDM, a cedat guvernarea unei coaliții formate din Blocul ACUM și PSRM, destrămată în noiembrie 2019.

Menționăm că Vladimir Plahotniuc a fost sancționat și de Statele Unite, în 2020, și de Canada, în 2023, pentru acte de corupție sistemică și acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Sancțiunile prevăd interdicția de intrare în cele două țări și blocarea eventualelor active financiare deținute acolo.