Primăria Municipiului Chișinău continuă să dezvolte benzile dedicate pentru transportul public. Astfel, în acest an au fost realizate 7,4 km de benzi noi implementate pe trei dintre cele mai importante artere ale orașului: bulevardul Decebal, străzile Alba Iulia și Gheorghe Asachi.

Potrivit primăriei, implementate pentru prima dată în 2020, aceste benzi asigură conexiuni rapide între sectoarele orașului și contribuie la creșterea eficienței serviciilor de transport public, reducând timpii de așteptare și sporind accesibilitatea pentru locuitorii și vizitatorii capitalei.

„Astfel, până în prezent, 17 străzi din oraș au fost amenajate cu benzi dedicate, totalitatea cărora însumează 45 km pe sens dus-întors. Este vorba de străzile: Ion Creangă, Ștefan cel Mare și Sfânt, Constantin Negruzzi, Decebal, Dacia, Ciuflea, Grigore Vieru, Constantin Tănase, Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni, Alexandr Pușkin, Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Renașterii Naționale, Bogdan Voievod, Alecu Russo, Mircea cel Bătrân și Alba Iulia” au anunțat autoritățile municipale printr-un comunicat de presă.

Mai mult, sunt în curs de coordonare proiectele pentru extinderea benzilor dedicate pe str. Hîncești (sectorul cuprins între străzile Alexei Mateevici și Miorița), iar schița de proiect pentru bd. Moscova este în faza de elaborare.

Primăria își continuă angajamentul de a dezvolta un transport public mai eficient și accesibil, contribuind la crearea unei mobilități urbane durabile și rapide pentru cetățeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#benzi transport public #Chisinau #primarie

ChatGPT poate rezolva un exercițiu în câteva secunde, însă în fața profesorului elevul trebuie să demonstreze că înțelege ceea ce a scris. Pentru cadrele didactice, o simplă explicație a pașilor de rezolvare poate fi una dintre cele mai eficiente metode de a vedea dacă tema a fost făcută de elev sau doar preluată de la inteligența artificială.

Profesoara de matematică Valentina Samson consideră că utilizarea AI pentru teme nu este, în sine, un lucru negativ. Totul depinde însă de modul în care elevul folosește aceste instrumente. Dacă răspunsul este copiat fără ca elevul să încerce să înțeleagă exercițiul, procesul de învățare este practic înlocuit.

„Problema nu este că elevul folosește ChatGPT, ci cum îl folosește. Dacă îi dă exercițiul și copiază răspunsul, evident că nu învață. Dar dacă încearcă singur, iar apoi folosește AI-ul pentru a verifica dacă a rezolvat corect, pentru a înțelege o greșeală sau pentru a vedea o altă metodă, eu chiar recomand acest lucru”, explică profesoara.

Pentru a verifica dacă elevii și-au făcut singuri temele, cadrul didactic le cere periodic să explice cum au ajuns la anumite rezultate. La fiecare lecție, aproximativ zece minute sunt rezervate verificării temei, spune Valentina Samson.

Inteligența artificială poate fi de folos și atunci când o explicație oferită la clasă nu este suficient de clară pentru un elev. Un instrument AI poate prezenta aceeași problemă într-un alt mod, poate explica o etapă sau poate identifica o eroare. Totuși, explicația primită nu înlocuiește exercițiul individual.

Aceeași preocupare este exprimată și de profesoara de biologie Ana Gîțu. Ea spune că elevii trebuie încurajați să-și folosească propria gândire și să nu lase inteligența artificială să parcurgă în locul lor întregul proces de învățare.

„Eu mereu îi încurajez pe copii să-și folosească gândirea și să-și antreneze conexiunile nervoase, pentru ca creierul nostru să funcționeze cât mai bine, trebuie să-l antrenăm prin procesul de învățare și memorare. Dacă nu îl antrenăm, nu mai dezvoltăm aceste conexiuni. De aceea, copilul trebuie să gândească, să deducă singur și să aibă situații în care să ofere singur răspunsul”, afirmă profesoara.

În opinia sa, una dintre principalele probleme apare atunci când elevii primesc răspunsul de-a gata.

”Folosind AI-ul, copilul nu pune gândirea și logica în mișcare. El primește răspunsul de-a gata și conexiunile nervoase nu sunt antrenate. În plus, răspunsurile generate de AI sunt uneori superficiale, incomplete și generalizate. Dacă elevul este pus să analizeze singur, atunci se vede diferența”, mai spune Ana Gîțu.

Utilizarea tot mai frecventă a AI în rândul elevilor a determinat și Ministerul Educației și Cercetării să introducă măsuri pentru folosirea responsabilă a acestor tehnologii. În 2026, MEC, împreună cu UNICEF, a lansat un curs despre inteligența artificială destinat elevilor de gimnaziu și liceu. Programul cuprinde 26 de lecții despre utilizarea responsabilă a AI, verificarea informațiilor și protejarea datelor.

În paralel, pentru cadrele didactice au fost organizate instruiri la care au participat aproximativ 900 de profesori, directori și reprezentanți ai autorităților educaționale.

Potrivit unui sondaj menționat de Ministerul Educației și Cercetării, 88% dintre copiii participanți folosesc inteligența artificială, iar fiecare al doilea elev o utilizează pentru realizarea temelor.