Noul val al pandemiei de COVID-19 pune și mai multă presiune pe sistemul medical de la noi. Responsabilii din sănătate spun că situația epidemiologică se acutizează, iar între timp, procesul de vaccinare stagnează mult față de acum câteva luni.

Virusul atacă tot mai profund, iar la terapie intensivă ajuns tot mai multe persoane nevaccinate, mai exact 91 la sută. Pe parcursul săptămânii trecute, 36 de pacienți au fost intubați, mai anunță ministerul de profil, în cadrul unei conferințe de presă transmisă în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV.

„Avem mobilizate la nivel național peste 2 800 de paturi destinate pacienților infectați. Peste 300 de paturi sunt pentru terapie intensivă. Din totalul pacienților internați, 88% nu au schema de vaccinare completă, iar 91% din pacienții de la ATI, care necesită îngrijiri medicale intense, sunt persoanele care nu au schema de vaccinare completă. Asta demonstrează că administrarea vaccinului previne apariția cazurilor grave, a declarat Svetlana Nicolaescu, secretară de stat la Ministerul Sănătății.

Mai mult, s-a schimbat și numărul teritoriilor aflate sub cod roșu. Cap de listă este municipiului Chișinău, urmat de Bălți, iar ulterior de raionul Sîngerei. Între timp, lista a mai fost completată de raioanele Basarabeasca, Glodeni și Anenii Noi.

Potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății, în prezent, la nivel național avem înregistrată o acoperire vaccinală de circa 24%.

#ATI #COVID-19 #pandemie #vaccin

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.