Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

AstraZeneca a elaborat un cocktail cu anticorpi pentru COVID-19 care reduce riscul de boală severă sau deces cu 50%

12 Oct. 2021, 08:23
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
12 Oct. 2021, 08:23 // Actualitate //  Realitatea.md

Cocktailul cu anticorpi pentru COVID-19 al AstraZeneca este eficace nu doar pentru prevenirea contractării bolii, ci şi pentru tratarea simptomelor în prima săptămână de boală, ajutând la evitarea formelor severe şi a deceselor, scrie Reuters. Medicamentul, care este o  combinaţie a doi anticorpi numită AZD7442, a redus riscul de boală severă sau deces cu 50% la pacienţii nespitalizaţi care au avut simptome timp de cel mult şapte zile, a anunţat luni producătorul anglo-olandez rezultatele unui studiu clinic.

Reducerea riscului a fost chiar mai bună la pacienţii care au început terapia în decurs de cinci zile de la simptomele iniţiale. Directorul AstraZeneca Mene Pangalos a precizat, într-o conversaţie cu presa, că rezultatele tratamentului vor scoate în evidenţă posibilitatea folosirii acestuia ca prevenţie non-vaccinală.

„Dacă şi când va fi aprobat, va fi utilizat şi ca tratament. Dar ceea ce va fi diferit cu acest anticorp este că va fi profilactic”, a spus acesta.

AstraZeneca, al cărui vaccin anti-COVID-19 a fost utilizat pe scară largă în întreaga lume, a solicitat săptămâna trecută autorităţilor de reglementare din SUA să acorde autorizaţie de utilizare de urgenţă pentru AZD7442, ca o doză preventivă. Ca atare, este conceput pentru a proteja persoanele care nu au un răspuns imun suficient de puternic la vaccinuri, în primul rând pe cei care au primit transplanturi de organe sau care se află în îngrijirea cancerului.

AstraZeneca a anunţat că transmite noile date de tratament privind AZD7442 autorităţilor de reglementare. Studiul clinic a avut loc în 13 ţări şi a implicat peste 900 de participanţi adulţi, dintre care 90% suferă de afecţiuni care îi fac vulnerabili în special la COVID-19, cum ar fi cancerul şi diabetul. O jumătate a primit AZD7442, iar restul un placebo.

Rezultatele complete ale studiilor vor fi transmise spre publicare într-un jurnal evaluat de colegi, a spus AstraZeneca.

AZD7442 conţine anticorpi de laborator concepuţi să rămână în organism luni întregi pentru a ţine sub control virusul în caz de infecţie. În schimb, un vaccin se bazează pe un sistem imunitar intact pentru a dezvolta anticorpii vizaţi şi celule de combatere a infecţiilor.
În timp ce rezultatele de luni acoperă utilizarea AZD7442 la pacienţii care nu sunt spitalizaţi, un studiu separat analizează şi utilizarea acestuia ca tratament pentru pacienţii spitalizaţi cu COVID-19.

Ce alte terapii similare mai există pe piaţă

Terapii similare cu această clasă de medicamente numită anticorpi monoclonali sunt dezvoltate de companiile Regeneron, Eli Lilly şi GlaxoSmithKline, cu partenera Vir. Aceste terapii sunt aprobate pentru utilizarea de urgenţă în Statele Unite pentru tratarea formelor uşoare şi moderate de COVID-19.

Tratamentul Regeneron a arătat o protecţie de 72% împotriva infecţiei simptomatice în prima săptămână şi 93% după aceea. GSK-Vir a prezentat o reducere de 79% a riscului de spitalizare sau deces din orice cauză, în timp ce terapia Eli Lilly a arătat o reducere de 70% a încărcăturii virale în ziua a şaptea, comparativ cu placebo.

La rândul său, Merck subliniază comoditatea utilizării comprimatului său anti-COVID-19, care reduce riscul de a ajunge la spital sau de a muri cu 50% într-studiu clinic cu pacienţi cu boala în stadiu incipient, care au avut cel puţin un factor de risc. Merck, colaborând cu Ridgeback Biotherapeutics, a solicitat luni autorizaţia de urgenţă din SUA pentru medicamentul oral.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking