Declaraţia aprobată vineri în Parlamentul de la Chişinău, potrivit căreia Curtea Constituţională a Republicii Moldova ar „uzurpa” puterea în stat, „arată dispreţ” faţă de independenţa Curţii, a declarat ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu.

„Am asistat, vineri, la o evoluţie de evenimente care este foarte îngrijorătoare, pentru că a fost vorba de o acţiune desfăşurată în Parlament, în dispreţul prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, încercându-se intimidarea Curţii Constituţionale, încercându-se schimbarea compoziţiei Curţii Constituţionale printr-un vot care anula numirea chiar a preşedintelui actual al Curţii Constituţionale, numire făcută în 2019, printr-o „procedură” total neconstituţională şi, de asemenea, am constatat un demers prin care se dădea un vot de neîncredere pentru trei judecători ai Curţii Constituţionale”, a afirmat oficialul român.

Acesta a calificat respectiva acţiune ca fiind neconstituţională.

„Înţelegem care sunt mizele foarte importante ale unei astfel de acţiuni, dar ea este neconstituţională, arată dispreţ faţă de independenţa Curţii Constituţionale care este înscrisă chiar în Constituţia Republicii Moldova şi a fost condamnată ca atare şi de către Uniunea Europeană, de către ambasadele statelor membre ale Uniunii Europene, de către Ambasada SUA de la Chişinău, inclusiv de Ambasada României, la instrucţiunile mele am dat un astfel de comunicat”, a arătat şeful diplomaţiei române.

Totodată, el a spus că respectivul demers din Parlamentul de la Chişinău arată importanţa care trebuie acordată în continuare statului de drept în Republica Moldova şi „importanţa evitării oricăror decizii sau demersuri care să pună sub semnul întrebării statul de drept”.

„Am constatat inclusiv o luare de poziţie a Comisiei de la Veneţia în acest sens, care este extrem de clară în a sublinia că orice fel de atentat la adresa Curţii Constituţionale, orice fel de neacceptare a deciziilor unei Curţi Constituţionale, inclusiv în acest caz, reprezintă o încălcare a statului de drept”, a evidenţiat ministrul român.

Declaraţia Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) privind uzurparea puterii în stat de către Curtea Constituţională şi acordarea unui vot de neîncredere pentru trei judecători ai Curţii a fost aprobată, vineri, de către Parlamentul de la Chişinău, cu votul al 54 de deputaţi din grupurile parlamentare PSRM şi Partidul Şor. Socialiştii şi aliaţii lor din legislativ consideră drept „dictatorială” şi „nedemocratică” decizia recentă a Curţii Constituţionale care a constatat că sunt întrunite toate circumstanţele pentru dizolvarea parlamentului.

Mai mult, alianţa constituită din deputaţii PSRM, ai Partidului Şor şi transfugi democraţi (53 de voturi) a anulat o hotărâre a parlamentului din 2019 prin care actualul preşedinte al Curţii Constituţionale, Domnica Manole, a fost votată judecător în cadrul acestui for suprem.

După avizul emis de Curte, Maia Sandu a anunţat că „în curând” va semna decretul de dizolvare a parlamentului şi va anunţa data alegerilor parlamentare anticipate.

#Bogdan Aurescu #Curtea Constitutionala

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.