Consiliul Superior al Procurorilor a luat act de sesizarea șefei statului, Maia Sandu care a cerut să inițieze procedura de evaluare a activității procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo.

La ședința de astăzi a CSP, președinta Angela Motuzoc a anunțat că o comisie specială va demara procesul de evaluare.

„Consiliul Superior al Procurorilor a hotărât: A lua act de sesizarea președintelui Republicii Moldova privind inițierea procedurii de evaluare a performanțelor procurorului general, Alexandr Stoianoglo, suspendat din funcție. A iniția procedura de evaluare a performanțelor a procurorului general suspendat din funcție. A solicita subiecților să desemneze membrii în componența Comisiei de evaluare a performanțelor procurorului general suspendat”, a precizat Motuzuc.

Amintim că, în sesiunea extraordinară a Parlamentului, de la sfârșitul lunii august, Parlamentul a votat modificarea legii cu privire la Procuratură, astfel încât procurorul general să poată fi evaluat cel mult odată în an, iar dacă se va depista că acesta a admis carențe în procesul gestionării atribuțiilor de serviciu să poată fi demis de către președintele țării, la propunerea CSP.

Alexandr Stoianoglo a fost reținut pe data de 5 octombrie curent, iar când au expirat cele 72 de ore, a fost plasat în arest la domiciliu printr-o încheiere a Judecătoriei Chișinău. Reținerea a avut loc după o ședință extraordinară a CSP, unde deputatul PAS Lilian Carp a depus o sesizare împotriva sa pe patru subiecte. CSP a desemnat un procuror pentru a investiga presupusele ilegalități și la scurt timp acesta deja a inițiat o urmărire penală, percheziții, rezultând în reținere.

Este învinuit că a permis acordarea indemnizației fostului procuror-șef al PCCOCS Nicolae Chitoroagă, în timp ce era urmărit penal; de faptul că a renunțat la învinuirile aduse lui Veaceslav Platon și în baza anumitor proprietăți deținute de Svetlana Curdova, soția sa; dar și de semnarea raportului referitor la proiectul privind modificarea Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului prin care s-ar fi permis unor companii străine să efectueze spălări de bani în Republica Moldova.

Alexandr Stoianoglo nu-și recunoaște vina și a susținut că este o răzbunare din partea guvernării.

#CSP #evaluare #Maia Sandu #procuror general #sesizare

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.