Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Mijloacele financiare alocate SPCSB, în vizorul unui audit al Curții de Conturi. Care sunt rezultatele

26 Apr. 2021, 14:39
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
26 Apr. 2021, 14:39 // Actualitate //  Realitatea.md

Resursele financiare publice alocate și utilizate, în perioada 2018-2020, de Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au fost supuse unui audit din partea Curții de Conturi a Republicii Moldova. Rezultatele auditului au fost prezentate în cadrul unei ședințe online, organizată în data de 23 aprilie. Astfel, responsabilii au stabilit că, în perioada supusă auditului, gestionarea resurselor financiare, sub toate aspectele semnificative, a întrunit principiile de legalitate, transparență și integritate.

Totuși, au fost identificate și unele neconformități la utilizarea mijloacelor alocate pentru întreținerea SPCSB și reparația capitală a clădirii, unele deficiențe în procesul de delimitare și înregistrare cadastrală a edificiului aflat în gestiunea SPCSB, precum și în implementarea deplină și raportarea CIM.

„Conformitatea utilizării mijloacelor alocate pentru întreținerea SPCSB a fost afectată de tergiversarea procedurii de amplasare a Serviciului într-un sediu nou, care a dus la neexecutarea în totalitate a mijloacelor alocate în anul 2018. De asemenea, unele decizii manageriale au cauzat efectuarea unor cheltuieli cu nerespectarea principiului eficienței în procesul de delegare a personalului, iar achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor s-a efectuat cu unele abateri de la cadrul legal aplicabil”, se arată în comunicatul Curții de Conturi.

La fel, conformitatea gestionării mijloacelor alocate pentru reparația capitală a clădirii a fost afectată de efectuarea neregulamentară a unor cheltuieli de reparații aferente unor suprafețe și părți ale edificiului care nu sunt gestionate de Serviciu.

„Se atestă situații de divizare a unei achiziții publice, prin încheierea a două contracte de achiziții publice separate, în opinia auditului, fiind create posibile circumstanțe pentru favorizarea unui ofertant concret. Nerespectarea clauzelor contractuale, prin excluderea unor tipuri de lucrări și includerea altora, neprevăzute inițial în contract, de asemenea, au influențat conformitatea la acest capitol”, mai anunță CCRM.

Cât despre sistemul de control intern managerial, lacunele identificate de Curtea de Conturi au fost cauzate de lipsa desemnării unei subdiviziuni sau a unei persoane responsabile de coordonarea, menținerea și dezvoltarea CIM, respectiv nefiind organizat procesul de autoevaluare și raportare anuală a sistemului CIM.

„De asemenea, nu a fost asigurată autoevaluarea și raportarea sistemului CIM, precum și nu a fost elaborată Declarația de răspundere managerială pentru perioada auditată. Probele de audit obținute au fost suficiente și adecvate pentru a oferi o concluzie generală asupra conformității utilizării resurselor financiare publice alocate SPCSB. În context, Curtea de Conturi a înaintat recomandări, menite să remedieze lacunele și să diminueze potențialele riscuri, care, în consecință, ar putea afecta conformitatea activităților și operațiunilor pe viitor”, se mai precizeză în comunicat.

Amintim că Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor este o autoritate publică independentă, care își exercită atribuțiile fără imixtiuni externe, politice sau guvernamentale ce pot compromite independența și autonomia acestuia. Scopul activității SPCSB este contribuirea la asigurarea securității statului, prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 20:25
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
06 Nov. 2026, 20:25 // Slider //  Realitatea.md

Cumpărăturile online ale moldovenilor de pe platformele și magazinele din străinătate ar putea ajunge la 20,1 miliarde de lei în 2027, de aproape 13 ori mai mult decât în 2015. Numărul tranzacțiilor ar urma să atingă 53 de milioane, iar în Republica Moldova ar putea intra 15,9 milioane de colete și pachete mici. Prognoza a fost prezentată de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, scrie BANI.MD.

În trimestrul al treilea din 2026, moldovenii au cheltuit online peste hotare 4,62 miliarde de lei, cu 455 de milioane de lei sau 11% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Pentru întregul an, economistul estimează achiziții de 17,5 miliarde de lei, față de 15,1 miliarde în 2025. Din cele 20,1 miliarde de lei prognozate pentru 2027, circa 2,2 miliarde ar urma să reprezinte achiziții de conținut digital, care sunt deja impozitate.

Numărul tranzacțiilor online peste hotare ar urma să crească de la 40,1 milioane în 2025 la 46,2 milioane în 2026 și la 53 de milioane în 2027. Valoarea medie a unei tranzacții este estimată la 379 de lei pentru ambii ani, cu 26% mai puțin decât în 2017, când o plată online peste hotare era, în medie, de 516 lei.

În același timp, coletele din străinătate ar urma să fie mai numeroase și să aibă o valoare medie mai mare. Prezentarea indică o creștere de la 11,9 milioane de colete și pachete mici în 2025 la 13,9 milioane în 2026 și la 15,9 milioane în 2027. Valoarea medie a unui colet ar putea ajunge la 1 326 de lei în 2027, față de 1 096 de lei în 2025.

Magazinele online din Republica Moldova înregistrează, la rândul lor, o creștere a vânzărilor, însă pierd din pondere în fața platformelor străine. Plățile online către comercianții locali ar putea ajunge la 4,8 miliarde de lei în 2027, față de 3,6 miliarde în 2025. Ponderea acestora în totalul cumpărăturilor achitate online ar rămâne însă sub 20%, după ce în 2023 ajunsese la 25%. Potrivit unui sondaj al IDIS „Viitorul”, circa 80% dintre cumpărăturile online sunt achitate la curier, în numerar sau cu cardul, și nu apar în statisticile plăților efectuate online.

Cumpărăturile online din străinătate cresc mai repede decât vânzările Republicii Moldova peste hotare. Pentru 2027, Ioniță estimează importuri online de 20,1 miliarde de lei și exporturi de aproximativ 4 miliarde de lei. Diferența ar ajunge astfel la 16,1 miliarde de lei, față de 11,4 miliarde în 2025 și circa 750 de milioane de lei în 2015.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, până la 1 noiembrie 2026, coletele cu bunuri în valoare de până la 150 de euro, comandate de persoane fizice de la comercianți din străinătate, beneficiau de scutire de TVA la import. De la 1 noiembrie, pentru aceste comenzi se aplică TVA de 20% la valoarea bunurilor. Regula se aplică și comenzilor plasate în octombrie, dacă bunurile au intrat în țară și au fost declarate la vamă începând cu 1 noiembrie.