Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) solicită Guvernului explicații privind modificările pregătite la Codul muncii, după ce premierul Vasile Tofan a declarat că Executivul lucrează la simplificarea procedurilor de concediere a angajaților. Sindicaliștii afirmă că nu au fost informați despre această inițiativă și avertizează că eventualele modificări nu trebuie să reducă protecția salariaților.

Într-o declarație publică, CNSM susține că a aflat despre intențiile Guvernului din intervenția premierului în emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, din 5 noiembrie. Confederația se arată surprinsă că Executivul ar lucra deja la modificări, fără ca reprezentanții sindicatelor să fi fost informați sau consultați.

Sindicaliștii amintesc că legislația națională prevede implicarea partenerilor sociali în elaborarea și examinarea proiectelor care vizează domeniul muncii. În acest sens, fac trimitere la Codul muncii, Legea privind organizarea și funcționarea Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, precum și la Convenția colectivă privind dezvoltarea parteneriatului social.

CNSM nu contestă necesitatea modernizării legislației muncii și a eficientizării activității instituțiilor publice, însă consideră că procedurile de concediere nu pot fi tratate drept simple obstacole birocratice.

„Acestea reprezintă garanții esențiale împotriva concedierilor arbitrare și abuzive din partea angajatorilor”, susține Confederația.

Guvernul Republicii Moldova pregătește o reformă radicală a Codului muncii, care ar urma să ofere angajatorilor mai multă libertate în concedierea salariaților, inclusiv a celor care nu își îndeplinesc obligațiile sau sunt suspectați de furturi. Premierul Vasile Tofan susține că actuala legislație este excesiv de rigidă și descurajează companiile să angajeze personal.

În cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, șeful Executivului a declarat că modificarea legislației muncii reprezintă una dintre reformele prioritare ale Guvernului, pe care este hotărât să o ducă până la capăt.

„Absolut, facem asta și o să fie una dintre reformele absolut-cheie, care o să meargă până în pânzele albe, ca noi să schimbăm Codul nostru al muncii. Pentru că noi avem un Cod al muncii care este mai comunist și mai socialist decât codurile din Scandinavia. Adică, codurile din Scandinavia, care sunt considerate țări social-democrate, în comparație cu Codul nostru al muncii, sunt coduri extrem de liberale”, a declarat Tofan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Codul muncii #concediere #Sindicate

Republica Moldova trebuie să aibă un cadru legal clar pentru situații grave, chiar dacă autoritățile speră să nu ajungă niciodată în astfel de împrejurări. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu, care a comentat proiectul de lege privind starea de asediu și starea de război, criticat de opoziție. Șefa statului a explicat că legislația din domeniul apărării a fost actualizată recent, deoarece legea precedentă fusese adoptată în 1992 și nu mai corespundea realităților actuale. În acest context, Ministerul Apărării a venit și cu o nouă versiune a legii privind starea de asediu și starea de război.

„În această lege sunt prevederi standard, pe care le regăsiți în legile din toate țările. Nu este nimic deosebit. Bineînțeles că trebuie să avem cadrul legal și pentru situații grave. Sperăm din tot sufletul și facem tot ce putem ca să nu ajungem acolo, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să avem cadrul legal pus în ordine”, a declarat Maia Sandu vineri, 6 noiembrie.

Președinta a criticat politicienii care, în opinia sa, au folosit subiectul pentru a speria populația și a crea diviziuni. Totodată, ea a recunoscut că Ministerul Apărării ar fi trebuit să explice din timp prevederile documentului, înainte ca acestea să fie prezentate, în opinia sa, eronat de reprezentanții opoziției.

„Evident că există politicieni rău intenționați, care se ocupă doar cu sperierea cetățenilor și s-au folosit de această ocazie pentru a diviza și a provoca teamă. Pe de altă parte, și Ministerul Apărării trebuia să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca acestea să fie prezentate eronat de reprezentanții opoziției, a punctat șefa statului.

Menționîm că, anterior, premierul Vasile Tofan a declarat că Republica Moldova are nevoie de reguli clare pentru situații excepționale, mai ales în condițiile în care se află în apropierea unui stat afectat de război de aproape cinci ani. Șeful Executivului consideră necesară adoptarea proiectului și susține că țara trebuie să fie pregătită pentru eventuale situații de criză.

Proiectul elaborat de Ministerul Apărării stabilește condițiile în care ar putea fi instituită starea de asediu sau de război, atribuțiile autorităților și măsurile care ar putea fi aplicate în astfel de situații. Documentul urmează să înlocuiască Legea nr. 212/2004 și include prevederi privind amenințările hibride grave la adresa securității naționale.

Una dintre modificările propuse vizează procedura de instituire a stării de război. Dacă legislația actuală îi permite președintelui să declare acest regim și să informeze ulterior Parlamentul, proiectul prevede emiterea unui decret prezidențial, contrasemnat de prim-ministru. Președintele va trebui să informeze și să convoace Parlamentul, precum și să notifice Consiliul de Securitate al ONU. Starea de asediu ar urma să fie instituită prin hotărârea Parlamentului.

Starea de asediu ar putea fi declarată în cazul iminenței unei agresiuni armate sau al unor amenințări grave cu o componentă militară clară, dacă mecanismele obișnuite de gestionare a crizelor nu mai sunt suficiente. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova, al declarării războiului sau al notificării prealabile privind desfășurarea unor operațiuni militare.

Proiectul prevede și măsuri speciale care ar putea viza infrastructura critică, serviciile esențiale, sistemul financiar și economic, comunicațiile, securitatea cibernetică și circulația persoanelor și a bunurilor. În cazul instituirii acestor regimuri, autoritățile ar putea impune restricții de circulație, evacua populația din zonele de risc sau rechiziționa bunuri private, cu acordarea despăgubirilor prevăzute de lege. De asemenea, alegerile și referendumurile ar putea fi suspendate.

O prevedere care a provocat critici din partea opoziției se referă la cetățenii aflați peste hotare, dar supuși mobilizării. Potrivit proiectului, aceștia ar putea fi obligați să revină în Republica Moldova dacă primesc un ordin de chemare.

Inițiativa mai stabilește un mecanism de coordonare între instituțiile responsabile de securitate și apărare, prin delimitarea atribuțiilor Consiliului Național de Securitate, Comandamentului Suprem al Forțelor Armate și Statului Major al Apărării. Opoziția a cerut retragerea proiectului.