52 de bunuri, în valoare de peste 486 de milioane de lei, indisponibilizate de Agenția de Recuperare a Bunurilor INfracționale (ARBI) și care aparțin lui Vladimir Plahotniuc, rămân sub sechestru.

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile solicitările avocatului acestuia, care a cerut instanței supreme să se pronunțe pe marginea unor pretinse încălcări, admise de către organele statului în raport cu beneficiarul efectiv al bunurilor sechestrate.

„Autorul celor 12 sesizări a invocat că normele contestate permit aplicarea sechestrului pe bunurile unor persoane care nu au vreun statut în cauza penală în care se solicită aplicarea sechestrului. În sesizări s-a menționat că aceste prevederi încalcă dreptul persoanei de acces liber la justiție, dreptul de a-şi cunoaște drepturile și îndatoririle și dreptul de proprietate. Curtea însă a considerat toate sesizările, depuse de avocatul lui V. Plahotniuc, inadmisibile”, anunță CNA.

Amintim că, ARBI a indisponibilizat 52 de bunuri, ce ar aparține lui V. Plahotniuc, în baza delegațiilor procurorilor, în cadrul cauzelor penale cu denumirea generică frauda bancară. Printre acestea se numara 11 automobile, 11 imobile, o încăpere nelocativă, 5 capitaluri sociale, 17 construcții locative și nelocative, dar și 4 conturi bancare. Din numărul total de bunuri, sechestrate de ARBI, 41 au fost identificate pe teritoriul țării, alte 11 – în Elveția (7), Franța (1) și în România (3).

ARBI precizează că procesul de recuperare a bunurilor infracționale va fi finalizat odată cu adoptarea, de către instanța de judecată, a deciziei de confiscare. Pasul final al procesului de recuperare sau vânzarea obiectelor confiscate este realizat de către instituția executorului judecătoresc și Serviciul Fiscal de Stat.

#bunuri #CNA #Plahotniuc

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.