Cancelarul german Angela Merkel și liderul belarus Aleksandr Lukashenko au avut luni o convorbire telefonică pentru a discuta despre ajutorul umanitar pentru refugiații și migranții blocați la granița dintre UE și Belarus, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german.

De asemenea, agenția belarusă BelTA a raportat că apelul telefonic a durat „50 de minute”, timp în care „părțile au discutat despre o serie de probleme, în primul rând despre situația refugiaților la frontierele belaruso-poloneză, belaruso-lituaniană și belaruso-letonă.

Separat de acest subiect, Lukashenko și Merkel „au discutat în detaliu despre asistența umanitară pentru refugiați”.”

Potrivit agenției, Lukashenko și Merkel au discutat în detaliu modalitățile și perspectivele de rezolvare a problemei migrației pentru a preveni o nouă escaladare a situației la frontieră. „Lukașenko și Merkel au convenit să continue contactele în vederea soluționării situației”, a mai precizat agenția.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat pe 13 noiembrie că speră ca Angela Merkel și Alexander Lukashenko să poată vorbi în curând unul cu celălalt. Potrivit acestuia, este important pentru că migranții vor să ajungă în Germania.

Totuși,  purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert, a respins luni posibilitatea ca Germania să primească aceşti migranţi, precizând că trebuie transportaţi înapoi în ţările lor de origine.

Discuțiile reprezintă primul contact între președintele belarus și un lider occidental după alegerile prezidențiale din Belarus din august 2020, la care Lukashenko și-a revendicat victoria, declanșând cele mai mari proteste de stradă din istoria statului.

Autorităţile poloneze au acuzat săptămâna trecută Minskul că încearcă să declanşeze o confruntare majoră, după ce imagini postate pe social media arată mii de migranţi care se îndreaptă spre frontiera dintre Belarus şi Polonia. Forțele speciale din Polonia declară că este cea mai mare încercare de forțare a graniței și anunță că au mobilizat peste 28.000 de polițiști de frontieră, soldați și polițiști.

Tot în acest sens, Consiliul UE și-a modificat luni, 15 noiembrie, regimul de sancțiuni, având în vedere situația de la frontiera UE cu Belarus, pentru a putea răspunde la instrumentalizarea refugiaților realizată de regimul de la Minsk în scopuri politice.

De asemenea, Statele Unite au anunţat luni că pregătesc noi sancţiuni împotriva Belarusului, „în coordonare cu Uniunea Europeană”, pentru a denunţa exploatarea inumană a fluxurilor migratorii.

De mai multe zile, mii de migranţi din terţe ţări sunt blocaţi în tabere improvizate în pădure la frontiera cu Polonia în timp ce temperaturile se apropie de pragul îngheţului.

Mulţimi de migranţi s-au adunat şi la graniţele cu Lituania şi Letonia, în căutarea unei căi de intrare pe teritoriul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care țările baltice au reacționat printr-o poziție comună, trăgând un semnal de alară cu privire la escaladarea deliberată a atacului hibrid al regimului de la Minsk, ce ar putea duce la ”provocări şi incidente serioase, care ar putea să se extindă şi în sfera militară.”

Recent, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a îndemnat NATO să facă „pași concreți” pentru a soluționa criza migrației de la frontiera cu Belarus, adăugând că Polonia, Lituania şi Letonia ar putea cere consultări în baza articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord.