Obișnuiți să se adune pentru a participa la diferite competiții sau evenimente pentru societate, angajații maib au demonstrat din nou că forța spiritului de echipă poate mișca munții din loc. În weekend, toate drumurile au dus spre localitatea Cruzești din apropierea capitalei, acolo unde un teren de circa 2 hectare era deja pregătit pentru a primi cei aproape 200 de angajați din sectorul bancar și familiile acestora, veniți să marcheze pe harta țării o nouă zonă verde.

Pe un câmp cu risc sporit de alunecare, echipa băncii a plantat 3000 de puieți de stejar roșu, ulm, corn, frasin, salcâm, arțar și arbuști, alți 800 de pini urmând a fi sădiți în luna decembrie, conform condițiilor climaterice optime de plantare. Privită de sus, pădurea care se va înălța în câțiva ani va fi prima care va oferi toamna un spectacol de culori într-o manieră deosebită, fiind plantată în forma logoului băncii. Din acest motiv, angajații au botezat-o sugestiv „Pădurea maib”, o plantație care va contribui în primul rând la stabilizarea solului, va funcționa ca o fâșie de protecție pentru terenurile agricole, dar și va aduce valoare satului.

Stela Recean, Vicepreședintele maib:

„La maib responsabilitatea socială este un termen care ne caracterizează, motiv pentru care adeseori ne alăturăm inițiativelor sociale cu impact în comunitate. În cazul dat, am înțeles că terenul prezintă un risc de alunecări, de aceea, plantând această pădure, prima, de altfel, în localitate, încercăm să stopăm un proces de eroziune adăugând un beneficiu în primul rând pentru viitoarele generații.

Este și un eveniment important pentru noi ca echipă, ne-am adunat pentru a schimba gânduri bune, energie pozitivă şi sper că acestor copaci le-am oferit aceeași doză de bunătate, ca să prindă rădăcini cât mai puternice și să crească frumos. Sperăm că cei care vor veni peste mulți ani în acest loc se vor bucura de această pădure, plantată în mod deosebit în forma logoului băncii noastre”.

Ruxanda Capmari, Director Marketing:

„Este foarte plăcut să realizezi faptul că ești parte a unui asemenea proiect măreț, a unui proiect nu de o zi, ci de zeci de ani. Atmosfera a fost wow, am demonstrat împreună că spiritul de echipă nu este doar o declarație a băncii, dar o parte integrantă a maib. Ne angajăm să avem grijă și în următorii ani de „Pădurea maib” și, cu siguranță, nu va fi ultima acțiune civică în acest sens”.

Acțiunilor de plantare s-au alăturat inclusiv localnicii din Cruzești și Ceroborta. Sătenii și-au dorit să contribuie personal la împădurirea localității, pentru ca generațiile viitoare să se bucure de o baștină mereu verde.

Violeta Crudu, primara comunei Cruzești:

„Acest eveniment pe care îl desfășurăm astăzi este unic pentru localitatea noastră, deoarece comuna Cruzești nu a avut niciodată pădure. Sperăm să plouă și să se prindă acești copăcei, să vină aici copiii şi nepoții noștri când vor crește copacii mari. Mulțumim „Hai Moldova” și maib că ați selectat localitatea noastră pentru acest proiect frumos”.

Elena Solomon, locuitoarea satului Ceroborta:

„În apropiere este satul meu de baștină, Ceroborta, de aceea când am auzit de acest eveniment, am hotărât din prima că o să particip. Am venit cu sătenii, vecinii, pentru un mediu mai curat și mai verde. Şi sper ca pe parcursul anilor să ne bucure, să avem unde să stăm la umbra copacilor”.

Activitatea a fost realizată cu susținerea Asociației Obștești „Hai Moldova”, care a oferit băncii suportul organizațional necesar și expertiză în determinarea zonei cu risc sporit de eroziune, spațiu potrivit pentru a fi împădurit.

Nadejda Cebotari, Președinta A.O. „Hai Moldova”:

„Ne bucurăm mult de inițiativa nobilă a echipei maib de a planta o pădure. Plantarea unei păduri este o investiție în îmbunătățirea calității mediului și a calității vieții cetățenilor în Republica Moldova. Sperăm ca exemplul maib să fie preluat de cât mai multe companii din Moldova. Împreună putem face Moldova o țară mai verde, mai sănătoasă și mai curată!”

Maib se angajează să îngrijească pădurea plantată, să continue șirul faptelor bune și implicarea în proiecte de responsabilitate socială.

Împreună suntem mai buni pentru societate!

#MAIB

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.