Maib anunță astăzi despre semnarea unui contract de împrumut subordonat cu Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE), în valoare de 15 milioane euro.

Împrumutul se atribuie capitalului de nivel 2, astfel, permițând ca maib să optimizeze structura capitalului și să mențină o amortizare puternică de capital. Creditul va fi acordat în lei și va fi valorificat în vederea finanțării întreprinderilor micro, mici și mijlocii (IMM-uri) pentru a le sprijini să-și crească competivitatea și rezistența, protejându-le, în același timp, de potențialele fluctuații ale cursului de schimb valutar.

Maib are o expertiză recunoscută în creditarea companiilor mari, a întreprinderilor mici și mijlocii în Moldova, aplică mecanisme robuste de gestionare a riscurilor și de control intern care i-ar permite să implementeze eficient fondurile și să realizeze obiectivele împrumutului în mod profitabil și responsabil din punct de vedere social.

Giorgi Shagidze, Președintele maib, a declarat:

„Acordul de finanțare cu EFSE reprezintă o dezvoltare pozitivă substanțială pentru maib. Împrumutul este primul credit subordonat într-un astfel de format pentru o instituție bancară din Moldova și îi sunt foarte recunoscător EFSE pentru parteneriatul și încrederea oferite. Împrumutul va fi direcționat pentru finanțarea IMM-urilor pentru a sprijini în continuare clienții noștri din acest sector și pentru a consolida poziția de lider pe segment sau pe piață în ansamblu, optimizând, în același timp, structura capitalului nostru”.

Klaus Müller, Președintele Consiliului EFSE, a menționat:

„Astăzi, maib se remarcă în sectorul bancar din Republica Moldova ca cel mai avansat în ceea ce privește guvernanța și transformarea instituțională, datorită eforturilor acționarilor săi și echipei de management dedicate. Suntem deosebit de încântați să colaborăm cu maib, fiind bine echipat pentru a furniza servicii personalizate IMM-urilor și pentru a fi un partener cu adevărat strategic pentru EFSE în fortificarea finanțării durabile pentru a construi în comun reziliența economică și de afaceri a țării”.

Vitalie Lungu, Vicepreședinte al Comitetului de Conducere maib, Director financiar, a declarat:

”Suntem încântați să semnăm acest contract, ca rezultat al unei cooperări strânse dintre echipele maib și EFSE. Acest împrumut subordonat oferă băncii un sprijin suplimentar de capital pentru creșterea propusă pe segmentul IMM-urilor pentru a aduce afacerea la nivelul următor, oferind mai multe beneficii clienților noștri pentru a consolida și dezvolta economia țării”.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu o cotă de 34% credite şi o cotă de 31% din depozitele din întregul sistem bancar. Banca deserveşte aproape 30% din populaţia ţării şi este unul dintre cei mai mari angajatori din republică. Obiectivele pe termen mediu ale maib includ 40% din cota de piaţă a creditelor, 55% cota plăţilor, un raport cost-venit sub 45% şi rentabilitatea de peste 20% a capitalurilor proprii, care urmează a fi atinse până în 2024. Din 2018, cel mai mare acţionar al băncii este un consorţiu care include Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup de gestionare a activelor în ţările baltice şi Horizon Capital, un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa.

Despre EFSE

Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE), un fond de investiții cu impact înființat în 2005, își propune să promoveze dezvoltarea economică și prosperitatea în Europa de Sud-est și în regiunea de vecinătate estică a UE prin sprijinirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici (IMM-uri) și îmbunătățirea condițiilor de viață pentru gospodării.

Întrucât accesul la servicii financiare este esențial pentru dezvoltarea acestui segment, EFSE se concentrează pe ajutarea sectoarelor financiare locale să își consolideze capacitatea de a oferi finanțare responsabilă pentru acest grup țintă. Pe lângă activitățile sale de investiții prin intermediul partenerilor locali, EFSE își înmulțește impactul prin Facilitatea de dezvoltare EFSE, care oferă asistență tehnică, instruire și alt sprijin nefinanciar antreprenorilor și instituțiilor sale partenere. EFSE a fost inițiată de Banca de Dezvoltare KfW cu sprijinul financiar al Ministerului Federal German pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (BMZ) și al Comisiei Europene. Fiind primul parteneriat public-privat de acest gen, EFSE își atrage capitalul de la agenții donatoare, instituții financiare internaționale și investitori instituționali privați.

Finance in Motion GmbH, Germania, este consilierul EFSE, iar Hauck & Aufhäuser Fund Services S.A., Luxemburg, acționează în calitate de administrator.

Pentru mai multe informații despre Fondul European pentru Europa de Sud-Est, vă rugăm să vizitați: www.efse.lu. Pentru mai multe informații despre Finance in Motion, vă rugăm să vizitați: www.finance-in-motion.com.

#MAIB

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.