Plini de entuziasm, energie pozitivă, cu spirit de echipă și dorință de a obține cele mai bune rezultate, echipa maib s-a înscris și în acest an la Maratonul Internațional Chișinău, care va avea loc pe 17 octombrie în centrul capitalei. La cursă vor participa un număr record de 100 de angajați – dublu față de anul 2019, fiind și cea mai mare echipă bancară înscrisă la competiție.

Cei mai mulți superlativi maib vor alerga 10 km, câte 5 km și-au propus să parcurgă ritmic 37 de angajați ai băncii, 17 pasionați de sport vor alerga distanța de 21 km, iar 3 cei mai curajoși dintre superlativi își vor testa rezistența la cursa de 42 km.

Neonila Negruța, lider al comunității maib Activ la Superlativ:

„Pentru cei mai mulți dintre angajații maib înscriși la Maraton alergarea este un hobby pe care îl practică în afara jobului, dar care îi ajută să fie mai productivi și în activitatea profesională. Constant organizăm antrenamente de grup și ne motivăm reciproc să ne depășim propriile limite, să obținem noi succese și să îi motivăm și pe alții să se alăture comunității. În echipă avem colegi care practică în paralel fotbal, volei, hiking sau alte sporturi. Mă mândresc cu fiecare și mă bucur să fiu mereu printre cei mai buni.”

Denis Barbu, membru al comunități maib Activ la Superlativ:

„Am ales să particip la maraton în primul rând pentru că nu am mai participat niciodată la o astfel de competiție, dar și pentru ca Neonila Negruța și Cristina Sotnic, fondatorii și mentorii grupului Activ la Superlativ, să se mândrească cu noi. M-am antrenat cu întreaga comunitate și antrenorul Vitalie Gheorghiță, dar și individual – în parcul de lângă casă”.

Eugenia Demidiuc, membră a comunității maib Activ la Superlativ:

„Alergarea pentru mine reprezintă un gen de „confesiuni cu sine”, e despre limite. Corpul trebuie supus unor provocări pentru a genera idei. Semi maratonul de 21 km, distanța la care m-am înregistrat, e un vis de pe raft. Orice competiție crește nivelul de endorfine, oferă energie și, fără dubii, adrenalină, mai ales când ai o echipă de vis alături, din acest motiv nu am ezitat nici o clipă când m-am înregistrat.

Pregătirea și antrenarea sistematică este esențială, recunosc că mai am de lucrat la cel de-al doilea aspect. M-am străduit măcar în weekend să fac câte o alergare mai lungă. Și am verificat inima la medic înainte de competiție”.

Pentru echipa maib, participarea la evenimentele sportive din țară și de peste hotare a devenit o tradiție. Comunitatea Activ la Superlativ a împlinit recent 2 ani de la fondare, perioadă în care membrii acesteia au participat la competițiile organizate în cadrul proiectelor „Run Pink Moldova”, „700 de minuni”, „Run for Children”, „Foc la ghete pe biciclete” etc.

Despre maib

Maib promovează spiritul sportiv și valorile olimpice din Republica Moldova, contribuie la popularizarea sportului și a modului activ și sănătos de viață, sprijinind mai multe proiecte și activități din acest domeniu. De peste 20 de ani maibeste partener al Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv (CNOS), alături de care premiază anual olimpicii care demonstrează performanțe la diverse competiţii pe arena naţională şi internaţională. Prin prisma comunităților interne formate din angajați ai băncii (de fotbal, tenis, volei, de alergători „maib Activ la Superlativ”), banca își propune să inspire societatea să adopte un mod sănătos de viață și activ la superlativ.

#MAIB

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.