Nicu Popescu, viceprim-ministrul moldovean și ministrul de Externe, a avut o întrevedere la Moscova miercuri, 17 noiembrie curent, cu omologul rus Serghei Lavrov, la invitația celui din urmă. Oficialii au efectuat un schimb cuprinzător de opinii și au punctat mai multe aspecte importante în relația bilaterală, cum ar fi consolidarea dialogului politic, inclusiv la nivel înalt, intensificarea relaţiilor comercial-economice, asigurare accesului produselor moldovenești pe piața rusă, finalizarea procedurilor privind semnarea acordului de protecție socială în beneficiul cetățenilor noștri și reglementarea conflictului transnistrean.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a debutat la conferința comună de presă și a enumerat subiectele despre care a discutat cu „Nicolai Nicolevici”. „Am vorbit despre relațiile comerciale și am constatat că, după criza de anul trecut, se urmărește o tendință de revenire. Am subliniat importanța înțelegerilor făcute pe 29 octombrie 2021 în domeniul gazului. Fortificarea cooperării va duce la posibila desfășurare a celei de-a 17-a ședințe a Comisiei economice de cooperare între cele două țări care este condusă de Nicolai Popescu și Dmitri Patrușev”.

„Am vorbit despre importanța și necesitatea cetățenilor noștri la implicarea în proiecte culturale-umanitare, am subliniat importanța păstrării limbii ruse în domeniul educației și cel informațial al Republicii Moldova. Mi se pare că ne-am înțeles totalmente pe aceste întrebări. Ne-am înțeles să colaborăm în pandemia de Covid-19 și am exprimat deschiderea Moscovei de a acorda suportul necesar autorităților Republicii Moldova, inclusiv livrarea vaccinului rusesc, dar și prin alte tipuri de suporturi. O atenție deosebită am acordat planului de consultații pentru anii 2022-23, care e amplu și va permite să existe o dinamică la interacțiunile între țările noastre. Am reconfirmat că Rusia este garant în reglementarea transnistreană și necesitatea de a înainta în procesul de negocieri în formatul 5+2. Mizăm că va fi curând organizată o întrevedere oficială care deja de 2 ani nu are niciun succes și am simțit din partea moldovenească dorința de a discuta în acest format”, a adăugat Serghei Lavrov.

La rândul său, Nicu Popescu a continuat cu un discurs, adresându-se și el cu „Serghei Victorovici”. A reiterat subiectele, dar totodată a dat de înțeles că există unele la care se cer încă discuții întru identificarea unor soluții împreună.

„Am reconfirmat poziția principială a Republicii Moldova cu privire la necesitatea reglementării conflictului transnistrean în baza respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. De asemenea, am exprimat susținerea pentru continuarea negocierilor în formatul 5+2 și organizarea unei runde de negocieri în acest format în viitorul apropiat”.

Totodată, șefii celor două diplomații au discutat despre modalitățile de realizare în practică a inițiativei Federației Ruse privind distrugerea munițiilor stocate în depozitul militar de la Cobasna. În acest context, a fost reiterată poziția principială a Republicii Moldova privind necesitatea reluării procesului de retragere a trupelor ruse dislocate în regiunea transnistreană. „Am subliniat împreună cu domnul ministru Lavrov necesitatea menținerii unei comunicări active pe linia ministerelor de externe, iar în acest sens am semnat un nou plan al consultărilor între ministerele de externe ale ambelor state pentru anii 2022-2023”, a conchis Nicu Popescu.

Conferința de presă integrală poate fi urmărită aici. Aceasta a fost transmisă în direct de colegii de la RLIVE.MD și RLIVE TV.

#limba rusa #Nicu Popescu #Serghei Lavrov #Transnistria

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.