La 19 noiembrie 2001, a fost semnat Tratatul de prietenie și cooperare între Republica Moldova și Federația Rusă, iar cu două zile înainte de împlinire a 20 de ani de la acest eveniment, Nicu Popescu, viceprim-ministrul moldovean și ministrul de Externe a mers la Moscova, la invitația omologului rus Serghei Lavrov, care i s-a adresat „Nicolai Nicolaevici”, unde au semnat declarația comună de reconfirmare întru dezvoltarea relațiilor bilaterale pe respect, încredere și cooperare. A fost a doua oară când Nicu Popescu a avut o discuție oficială în incinta Ministerului de Externe rus pe care însăși el, la conferința de presă, l-a calificat „особняк” (tr. din rusă – conac).

Conferința de presă a fost programată pentru data de 17 noiembrie 2021 și a avut loc cu întârziere de 30 de minute. Mai întâi, oficialii au semnat declarația comună cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la semnarea acordului de prietenie între Republica Moldova și Rusia. La fel, și un plan de consultații între Ministerele de Externe pentru anii 2022-2023.

„Negocierile cu Nicolai Nicolaevici Popescu au fost constructive, într-o cheie tovărășească. Asta este prima vizită a colegului moldovean după formarea noului Parlament. Domnul Popescu a mai fost în această funcție câțiva ani în urmă și a vizitat Rusia. În prezent, deține și calitatea de vicepremier. Noi am subliniat interesul comun pentru dezvoltarea parteneriatului nostru în cele mai diverse domenii, în conformitate cu declarațiile făcute de noul președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu. Dorința comună întru o colaborare pragmatică în interesele popoarelor noastre a fost confirmată”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Acesta a mai adăugat că rușii i-au auzit pe „colegii moldoveni” care și-au reconfirmat linia de susținere a echilibrului balanței între Uniunea Euroasiatică și cea Europeană. „Reieșind din asta, ne-am exprimat respectul vizavi de statutul neutru definitivat prin Constituția Republicii Moldova. Am apreciat dorința de a dezvolta relațiile moldo-ruse. Ne întâlnim cu două zile înainte de împlinirea acordului a 20 de ani de prietenie și opiniile au coincis privind faptul că acest document păstrează speranța de dezvoltare în mai multe direcții. Am semnat declarația care denotă importanța acordului”.

În continuare, a cuvântat Nicu Popescu care, la rândul său, s-a adresat omologului cu formula „Serghei Victorovici”.

„Mai întâi vreau să-i mulțumesc colegului pentru invitație. Este a doua mea vizită în Rusia în calitate de șeful diplomației Republicii Moldova. În septembrie 2019, eu am avut deja ocazia să fiu prezent în acest „особняк” (tr. din rusă – conac). Pentru noi dezvoltarea relațiilor moldo-ruse se numără printre prioritățile politicii externe a guvernării Republicii Moldova. Rusia este partenerul nostru tradițional și în cadrul consultărilor am confirmat dorința comună pentru un dialog pragmatic și activ”.

Oficialul moldovean a adăugat, printre altele, că au fost și întrebări la care urmează să fie găsite soluții „împreună”.

Potrivit comunicatului de presă a Ministerului de Externe de la Chișinău, declarația comună reflectă voința celor două state și popoare de a dezvolta relațiile bilaterale în temeiul respectului reciproc, a încrederii, cooperării, a valorilor general umane, precum și a principiilor și normelor de drept unanim recunoscute.

„Deși pe parcursul celor 20 de ani de la semnarea Tratatului în plan global au avut loc schimbări semnificative, ambele părți consideră că acest document cadru își păstrează importanța, fapt care va contribui, în continuare, la dezvoltarea dialogului bilateral în interesul ambelor țări și în beneficiul popoarelor Republicii Moldova și Federației Ruse”.

În acest sens, părțile confirmă intenția de a continua cooperarea în domeniul politic, social-economic, cultural-umanitar și în alte domenii în baza principiilor pragmatismului și luării în considerare a intereselor reciproce, respectării neutralității Republicii Moldova. „De asemenea, părțile vor contribui la dezvoltarea cooperării internaționale în vederea menținerii păcii și stabilității, contracarării noilor provocări și amenințări în adresa comunității internaționale, consolidând încrederea și securitatea. Părțile sunt dispuse să conlucreze în continuare în procesul de reglementare a conflictului transnistrean cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, astfel se încheie comunicatul.

#declarație #Nicu Popescu #Serghei Lavrov

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.