NASA a confirmat că recentul test al Rusiei, acuzată că și-a doborât un satelit propriu cu ajutorul unei arme anti-satelit, a generat deșeuri spațiale care au pus în pericol echipajul de la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS). Astronauții și cosmonauții de pe ISS au fost astfel nevoiți să urmeze procedurile de urgență prevăzute pentru astfel de situații, a informat agenția spațială americană.

„Luni, după ora Moscovei, echipajul de pe Stația Spațială Internațională a fost informat cu privire la dezmembrarea unui satelit, eveniment care ar putea produce suficiente deșeuri și resturi spațiale care să prezinte un pericol pentru stația spațială”, se arată într-un comunicat emis de NASA.

Echipajul a fost trezit din somn iar astronauților americani și cosmonauților ruși li s-a solicitat închiderea sasurilor de la majoritatea modulelelor stației, cu excepția celor care asigură legătura între zona americană și cea rusă a ISS.

„Sunt extrem de furios din cauza acestei acțiuni iresponsabile și destabilizatoare. Cu lunga sa tradiție în domeniul zborurilor spațiale, este de neconceput ca Rusia să pună în pericol nu doar viețile astronauților americani de la bordul ISS, ci chiar ale propriilor lor cosmonauți. Astfel de acțiuni nesăbuite și periculoase îi pun în pericol inclusiv pe taikonauții (astronauții) chinezi aflați la bordul stației spațiale chineze”, a declarat administratorul NASA, Bill Nelson

Astronauții s-au refugiat în naveta spațială de la bordul ISS

Ca o măsură suplimentară de precauție, astronauții s-au adăpostit în naveta spațială aflată la bordul ISS cu prilejul celei de-a doua și a treia treceri prin „norul de deșeuri” provenite de la fostul satelit rusesc. Ulterior, specialiștii în deșeuri spațiale și balistică ai NASA au stabilit că acest pericol a trecut.

Statele Unite și-au manifestat îngrijorarea legată de efectuarea de către Rusia, la sfârșitul săptămânii trecute, a unui test cu o armă antisatelit, în urma căruia un satelit dezafectat al Moscovei ar fi fost lovit.

Comandamentul Spațial american a confirmat că a avut loc un eveniment „generator de resturi”, rar și potențial periculos. Aceste tipuri de evenimente sunt cauzate de obicei de teste cu arme antisatelit care implică o rachetă de la sol care lovește un satelit și creează astfel un câmp de mici fragmente de material care produc „gunoi spațial” sau „deșeuri spațiale”.

#arma antisatelit #NASA #Rusia

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.