Andrei Balan este procurorul din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) care a fost desemnat, pe data de 18 noiembrie curent, de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) să examineze pretinsele ilegalități sesizate de fosta deputată a Platformei DA Inga Grigoriu împotriva acțiunilor procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, față de investigarea dosarului expulzării a șapte profesori turci din Republica Moldova și sentința „prea blândă” pentru Vasile Botnari, șef al Serviciului de Securitate și Informații (SIS) pe vremea când a avut loc așa-zisa operațiune. Acesta activează la PA din iarna anului 2003, iar anul trecut a apărut o anumită informație în presă despre „locuințe și mașini de lux cu ajutorul părinților”.

Ce a scris presa?

În anul 2019, colegii de la Anticorupție.md au scris că procurorul Andrei Balan a raportat pentru anul 2018 venituri din salariul său de 279.300 de lei și salariul soției, care a constituit 129.600 de lei. Fiecare dintre cei trei copii ai săi a beneficiat de alocații de câte 864 de lei româneşti din partea statului român.

În plus, omul legii a beneficiat de două donații a câte 10.000 de lei.

În 2018, și-a procurat un automobil de model Honda CR-V pentru care a achitat 14.000 de euro, aproape cât tot salariul său.

Andrei Balan mai deținea în proprietate o casă de locuit cu suprafața de 150 de metri pătrați, două apartamente, un garaj și un automobil Mercedes, de 10.000 de euro. Toate aceste bunuri au fost procurate în 2012–2016. În aceeași perioadă, a raportat în fiecare an donații din partea tatălui său și a socrului său.

Cea mai recentă declarație de avere și interese personale

Potrivit declarației de avere și interese personale semnate în luna martie 2021, venitul obținut de la locul de muncă de bază a fost de 321.587 lei. Mai are unul obținut de soție de la SA „Moldasig”, donații și din „alte surse legale”.

La bunuri imobile, a indicat că are trei terenuri, două agricole și unul intravilan; o casă de locuit cu o suprafață de 157,5 metri pătrați, în voaloare de 176.057 lei, dobândită în anul 2014; două garajuri cu suprafața de 17,9 metri pătrați și de 17,6 metri pătrați. A mai indicat „o avere imobilă” cu suprafața 31,0 metri pătrați, dar și două apartamente – unul cu suprafața de 39,8 metri pătrați, în valoare de 231.416 lei și altul cu suprafața de 92,7 metri pătrați, în valoare de 593.548 lei.

Cât despre bunuri mobile, mai deține acel autoturism de model Honda CRV, anul fabricației 2012, în valoare de 14 000 euro, cumpărat în anul 2018, dar mai nou și un autoturism de model Renault Kadjar, anul fabricației 2018, în valoare de 12 192 euro, cumpărat în anul 2020.

Despre sesizarea Ingăi Grigoriu

Amintim că, la 6 septembrie 2018, ofițerii SIS au reținut șapte profesori ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont” și i-au dus într-o direcție necunoscută. Mai târziu, fără niciun proces și fără nicio explicație, aceștia au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde au fost condamnați la detenție.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul lor și au obligat să le fie achitate prejudicii a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, Procuratura municipiului Chișinău a inițiat o investigație în acest caz. În luna februarie 2020, a devenit cunoscut faptul că în acest dosar a rămas un singur acuzat – Vasile Botnari, fostul șef al SIS.

După care, în luna septembrie, procurorul general Alexandr Stoianoglo a comunicat că Vasile Botnari a fost condamnat la un termen cu suspendare și că acesta, conform deciziei CEDO, a achitat 125 mii de euro familiilor victimelor. Însă, s-a aflat mai târziu că, pentru această infracțiune, Vasile Botnari nu s-a ales cu niciun fel de termen cu suspendare, ci a scăpat cu o simplă amendă.

În presă a fost publicat un fragment din textul sentinței, care confirmă informația respectivă. Sentința rămâne în totalmente secretizată, pentru că procesul de judecată s-a desfășurat cu ușile închise.

#Alexandr Stoianoglo #Andrei Balan #Procuratura Anticoruptie.

Oamenii „se sufocă în rânduri” la Aeroportul Internațional Chișinău, iar extinderea terminalului nu mai poate fi amânată, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. El spune că îl întreabă săptămânal pe ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, despre situația proiectului și cere Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) să ia cât mai rapid o decizie privind licitația.

Întrebat despre faptul că, potrivit termenelor anunțate anterior de Bolea, lucrările ar fi trebuit să fie deja finalizate, Grosu a spus că autoritățile au pierdut timp după închiderea unei licitații.

„Acum dacă mă uit înapoi, personal să mă întrebați, eu cred că a fost o greșeală atunci când a fost luată decizia de a închide acea licitație. Trebuiau de asumată o decizie și de mers înainte. Noi am pierdut timp, am pierdut timp enorm”, a declarat Grosu în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV.

El a respins și ideea că traficul de pasageri ar urma să revină la nivelul de patru milioane, invocată anterior de ministrul Bolea.

„-Așteptăm fatidica predicție a domnului Bolea din Parlament când a spus că :”oricum ne întoarcem la 4 milioane de pasageri”?

-Nu, nu ne uităm la întoarcere, acum avem șase milioane, aeroportul trebuie extins”, a afirmat Grosu.

Potrivit lui, extinderea ar necesita aproximativ 19 luni de lucrări, astfel că orice nouă întârziere afectează și mai mult termenul de finalizare. În prezent, o nouă licitație este contestată la ANSC, iar Grosu spune că instituția trebuie să se pronunțe pentru ca proiectul să poată merge mai departe.

„Mingea e în terenul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor să dea un verdict, această instituție, și să mergem înainte. Nu mai putem, ne sufocăm”, a spus președintele Parlamentului.

Grosu a fost întrebat și despre cele două companii participante la licitație.

„ANSC-ul să-și facă treaba, să ia decizii, să spună care este compania care merită să semnăm, să ia în calcul toate argumentele, inclusiv cele de ordin de securitate, că vorbim despre un obiectiv de importanță strategică, infrastructură critică, și să mergem înainte, să mergem înainte că să sufocă oamenii în rânduri. Pe de o parte, ne bucurăm că este solicitat 30%, cred că numai de ucraineni care vin și zboară. Eu cred că dacă noi l-am extinde, am avea și mai multe zboruri. Asta e problema că nu se duc acele lucruri(…) Credeți-mă că eu săptămânal vorbesc cu domnul Bolea și îl întreb care e progresul, unde am ajuns, a fost sau nu licitația, s-au luat decizii?”, a mai declarat el.

Precizăm că, proiectul actual de extindere prevede mărirea terminalului Aeroportului Internațional Chișinău cu 5.000 de metri pătrați, ceea ce ar reprezenta o creștere de aproximativ 30% a suprafeței acestuia. Autoritățile anunțaseră inițial că lucrările urmau să înceapă în 2025 și să fie finalizate la mijlocul anului 2026. Prima procedură de achiziție a fost însă anulată, iar proiectul a fost reluat. Ulterior, ministrul Vladimir Bolea a anunțat că lucrările ar putea începe în octombrie-noiembrie 2026. La 7 septembrie, însă, ANSC a anulat rezultatul licitației și a dispus reevaluarea ofertelor depuse de companii, în urma contestațiilor.