Au început pregătirile privind Acordurile de reconstrucție a podurilor de la Giurgiulești și Ungheni cu România. În acest sens, echipele tehnice responsabile de lucrările au început să lucreze la acordurile ce urmează a fi semnate. Informația a fost oferită de către prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, informează Realitatea.md.

„Suntem foarte recunoscători României pentru ajutor în perioada de criză, pentru că a fost întotdeauna alături de Republica Moldova. Acum, în perioada crizei gazelor, am dat în exploatare şi gazoductul Iaşi-Chişinău, este funcţional. Sunt foarte multe lucruri bune care, cumva în vâltoarea evenimentelor, au trecut neobservate. Acest gazoduct a devenit funcţional în octombrie, am primit un volum mic de gaze 1,5 milioane metri cubi, dar foarte şi foarte important pentru menţinerea presiunii în sistemul de transport.

Suntem foarte recunoscători tuturor factorilor de decizie care ne-au ajutat în această perioadă şi care au pompat aceste resurse în reţeaua de transport. În afară de aceasta, echipele tehnice au început să lucreze la acordurile care sunt necesare pentru podul de la Ungheni şi podul de la Giurgiuleşti, care este şi pod rutier, şi pod feroviar, şi pod pietonal. Am pregătit toate documentele pentru acest protocol, care ar urma să fie semnat imediat ce va fi instituit noul Guvern de la Bucureşti”, a declarat Natalia Gavriliţa.

De asemenea, șefa Executivului de la Chişinău a accetuat că se va continua pe implementarea proiectelor comune, printre care: controlul vamal comun şi eliminarea sau reducerea tarifului la roaming.

„Ne bucurăm de o relaţie absolut specială cu România şi de o înţelegere pe absolut tot spectrul politic în România referitor la relaţia noastră şi aspiraţiile noastre europene. De aceea, imediat ce va fi investit Guvernul, sunt în aşteptarea acelei şedinţe comune de Guvern, care era planificată pentru septembrie, şi aşteptăm cu nerăbdare şi alte proiecte, şi alte conexiuni. Vorbim despre roaming şi liberalizarea sau reducerea tarifelor la roaming. Noi am eliminat o taxă asupra operatorilor de telecomunicaţii ca să facilităm acest proces. Deci suntem în aşteptarea unor decizii cât mai curând posibile”, a mai spus Natalia Gavriliţa.

#R Moldova #Romania

Rusia a anunțat duminica aceasta că Ucraina a lansat un atac cu drone la scară largă peste noapte, peste 600 de drone având ca țintă Moscova, în timp ce Kievul a fost atacat de armata rusă cu o rachetă balistică, informează Agerpres.

Autoritățile din ambele țări au raportat un total de șase decese peste noapte: trei în regiunea rusă Rostov (sud-vest) și trei în Ucraina, între care două în regiunea Zaporojie (sud) și unul în Krivoi Rog (centru), potrivit AFP.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că 201 dintre drone au fost distruse de apărarea antiaeriană din regiunea Moscovei, în timp ce majoritatea au fost interceptate înainte de a ajunge în regiune.

El a adăugat că trei persoane au fost rănite în atacuri, dar nu a oferit informații despre posibilele pagube.

Cotidianul Kyiv Independent a relatat că forțele ucrainene au vizat un depozit aparținând gigantului rus de retail online Wildberries și situri industriale în orașe din regiune. Flăcările au cuprins depozitul, iar imaginile de la fața locului arată un incendiu de amploare. Depozitul are o suprafață de peste 200.000 de metri pătrați și este cel mai mare centru logistic al companiei Wildberries.

Autoritățile ucrainene au raportat anterior că Rusia a lansat un nou atac cu rachete balistice peste noapte asupra Kievului.

Primarul Vitali Kliciko a declarat că s-au auzit explozii în capitala Ucrainei și i-a îndemnat pe locuitori să rămână în adăposturi în timp ce echipajele de urgență erau desfășurate la fața locului.

Au fost raportate incendii în mai multe locuri, a scris Kliciko pe Telegram.

Administrația militară a Kievului a anunțat că atacul a făcut trei răniți.

Armata ucraineană a anunțat că în alte părți ale țării, între care în orașele Kremenciuk și Krivoi Rog, au fost înregistrate atacuri cu rachete, bombe ghidate cu planare și drone.

Declarațiile ambelor părți nu au putut fi verificate independent.

Ucraina luptă împotriva invaziei la scară largă a Rusiei de mai bine de patru ani. Kievul a avertizat în repetate rânduri cu privire la diminuarea stocurilor de rachete interceptoare pentru sistemele sale de apărare antiaeriană Patriot, care sunt utilizate pentru a se apăra împotriva atacurilor cu rachete balistice.

În ultimele luni, atacurile aeriene s-au intensificat de ambele părți ale frontului, la patru ani și jumătate de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în ceea ce a devenit cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, remarcă AFP.

Conform unui raport al Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMU), luna trecută a fost cea mai sângeroasă pentru civilii din Ucraina din mai 2022, cu 437 de morți și 2.610 răniți.

Capitala Ucrainei a suferit pierderi deosebit de mari, cu cel puțin 54 de morți și 202 răniți. Forțele ruse au lansat în mod repetat bombardamente masive asupra Kievului, folosind rachete balistice și de croazieră.

La începutul lunii august, într-o serie de atacuri asupra orașului și-au pierdut viața cel puțin 17 persoane la Kiev și în regiunea înconjurătoare, dar Ucraina, confruntându-se cu o lipsă de interceptoare, nu a reușit să doboare nicio rachetă rusească.

De la începutul anului, agenția ONU a înregistrat 12.477 de victime civile (1.839 de morți și 10.638 de răniți), o creștere de 44% față de aceeași perioadă a anului trecut și mai mult decât dublu față de bilanțul înregistrat în 2024.