Cabinetul de miniștri a aprobat, în cadrul ședinței de astăzi, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2022. Principalele măsuri de politici se referă la domeniul salarizării, ocrotirii sănătății, protecției și asigurării sociale, dezvoltării regionale și locale, precum și a mediului de afaceri.

Potrivit proiectului, veniturile la bugetul de stat vor constitui, în anul viitor, 50,1 miliarde lei și vor fi în creștere cu 9,2% față de anul curent. Majorarea veniturilor se datorează, în principal, încasărilor din impozite și taxe, ca urmare a îmbunătățirii indicatorilor macroeconomici și unor măsuri de politică fiscală.

„Proiectul mai prevede alocarea resurselor pentru majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului cu 200 lei, de rând cu creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor, compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică, precum și extinderea ariei de acoperire a proiectelor din cadrul Fondului Național de Dezvoltare Regională, fiind inclusă și dezvoltarea locală – cu 550 milioane lei. De asemenea, proiectul de lege prevede creșterea graduală a salariilor angajaților din sectorul bugetar, precum și ajustarea prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și altor acte normative. Astfel, valoarea de referință generală care se aplică pentru calcularea salariilor a peste 72 mii de angajați din sectorul bugetar se va majora până la 1800 lei, iar pentru 103 mii de angajați – până la 1900 lei. Totodată, proiectul prevede alocații pentru majorarea claselor de salarizare pentru șoferi angajați în sistemul bugetar”, a anunțat ministrul Finanțelor.

Pe partea de cheltuieli a fost operată o majorare cu peste 7,5 miliarde lei a cheltuielilor din bugetul de stat comparativ cu cele prevăzute pentru anul curent. Astfel, cheltuielile totale vor constitui 65,2 miliarde lei. Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat, 51,4% sau 33,5 miliarde lei reprezintă transferuri către alte bugete (BASS, FAOAM și APL), iar 48,6% sunt cheltuieli pentru implementarea programelor, prin intermediul autorităților publice centrale.

Cheltuielile destinate implementării proiectelor finanțate din surse externe vor constitui, în anul 2022, circa 5,4 miliarde lei, reprezentând 8,3% din cheltuielile totale ale bugetului de stat.

„Pe lângă aceasta, în proiectul bugetului pe anul 2022 se prevede asigurarea programelor actuale de cheltuieli. Per total, cheltuielile capitale vor constitui 6,7 miliarde lei (cu 1,8 milioane lei mai mult comparativ cu anul 2021), dintre care investițiile capitale vor constitui 2,7 miliarde lei (405 milioane lei mai mult comparativ cu anul 2021). Deficitul bugetului de stat este prevăzut în sumă de 15,1 miliarde lei. Principalele surse de finanțare a acestuia sunt sursele externe (intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar și implementarea proiectelor finanțate din surse externe) și sursele interne (emisiunea VMS și mijloace din vânzarea şi privatizarea patrimoniului public)”, a mai precizat Budianschi.

Soldul datoriei de stat la 31 decembrie 2022 se estimează la 103,3 miliarde lei, ponderea datoriei de stat în PIB la sfârșitul anului 2022 nu va depăși 40,4%, cu 3,7 puncte procentuale mai mult față de valoarea precizată pentru finele anului 2021.

Proiectul a fost elaborat conform cadrului legal și altor acte normative, care reglementează aspectele bugetar-fiscal și urmează să fie remis Parlamentului pentru examinare și adoptare.

#aprobat #buget de stat 2022 #Guvern #ministere

Circa 13,5 milioane de lei vor fi investiți în dezvoltarea sistemului educațional din Republica Moldova în următorii cinci ani. Investițiile sunt prevăzute în Programul de implementare a Strategiei „Educația 2030” pentru perioada 2026-2030, aprobat astăzi, 19 august, de Guvern.

Banii vor fi direcționați către toate nivelurile de educație, de la creșe și grădinițe până la învățământul profesional tehnic și universitar. Totodată, programul prevede măsuri pentru susținerea cadrelor didactice, dezvoltarea cercetării și digitalizarea sistemului educațional.

„Până în 2030 vrem să vedem schimbări pozitive în toate instituțiile de învățământ – în fiecare grădiniță, școală, colegiu și universitate. Vorbim despre condiții mai bune pentru copii și profesori, școli modernizate, un curriculum mai relevant, mai multe oportunități pentru tineri și universități mai competitive. Avem un plan clar pentru următorii cinci ani, cu investiții și rezultate pe care ni le asumăm”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

În educația timpurie și învățământul general, Programul prevede crearea a 5.000 de locuri în creșe, dotarea a cel puțin 400 de școli și grădinițe, renovarea blocurilor sanitare și dezvoltarea rețelei de 90 de școli-model. Totodată, va fi revizuit curriculumul, iar până în 2030 se urmărește creșterea ratei de promovare a examenului de absolvire a gimnaziului la cel puțin 90%. O altă țintă este îmbunătățirea rezultatelor la Programul pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA), care măsoară competențele elevilor de 15 ani la citire, matematică și științe.

Potrivit MEC, în învățământul profesional tehnic, cel puțin 3.000 de elevi vor urma programe duale, cu implicarea a minimum 300 de companii din mediul privat. Programele de studii vor fi aliniate la Cadrul calificărilor și la cerințele tranziției verzi, devenind mai relevante pentru piața muncii.

De asemenea, învățământul dual va fi extins și la nivel universitar, urmând să încadreze cel puțin 1.000 de studenți. Universitățile își propun să atragă anual cel puțin 3.000 de studenți străini și să atingă o rată de inserție a absolvenților pe piața muncii de 50%. Sunt prevăzute măsuri pentru consolidarea integrității academice, inclusiv utilizarea sistemelor antiplagiat și a evaluărilor supravegheate, precum și investiții în blocuri de studii, cămine universitare, laboratoare și spații de recreere pentru studenți. Eforturi vor fi depuse și pentru susținerea domeniilor STEAM, prin mărirea burselor studenților care selectează aceste programe.

„Programul pune accent și pe consolidarea calității învățământului superior și a cercetării prin evaluarea externă a programelor de doctorat, în vederea asigurării unor standarde de calitate compatibile cu cele europene și a creșterii competitivității cercetării din Republica Moldova. Programul prevede și crearea Agenției Naționale Erasmus, care va contribui la o gestionare mai eficientă a oportunităților de mobilitate, cooperare și schimb de bune practici pentru elevi, studenți, cadre didactice și instituțiile de învățământ.

În domeniul cercetării și inovării, vor fi dezvoltate infrastructura de cercetare, parteneriatele public-private, instrumentele de transfer tehnologic și sistemul informațional e-Cercetare. Aceste măsuri vor fi susținute prin alocarea a 100 de milioane de lei din bugetul de stat și atragerea a circa 400 de milioane de lei din fonduri externe pentru cercetare și inovare. În același timp, Republica Moldova va continua participarea la programul Orizont Europa. Totodată, Programul stabilește un cadru clar pentru realizarea angajamentelor asumate în cadrul Capitolelor 25 ,,Știință și Cercetare” și 26 „Educație și cultură” și apropierea sistemului național de prioritățile Spațiului european al educației și cercetării”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Educației.

O altă prioritate este susținerea cadrelor didactice. Peste 5.000 de angajați ai sistemului vor beneficia de programul „Investim în educatori”, iar peste 25.000, de programul „Investim în profesori”. Totodată, vor fi asigurate programe de mentorat și servicii de consiliere psihologică pentru cadre didactice.

În ceea ce privește digitalizarea educației, sunt planificate certificarea competențelor digitale ale cadrelor didactice conform DigCompEdu și dezvoltarea a 3.000 de unități de conținut digital. Până în 2030, obiectivul este ca 100% dintre absolvenți să atingă nivelul B1 al competențelor digitale. De asemenea, va fi implementat un program național privind utilizarea inteligenței artificiale în educație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Costul total estimat al Programului pentru perioada 2026-2030 este de 13,464 miliarde de lei. Din această sumă, 3,705 miliarde de lei, sau 27,5%, vor fi asigurate din bugetul de stat, iar 7,956 miliarde de lei, echivalentul a 59,1%, reprezintă asistență externă din partea partenerilor de dezvoltare, instituțiilor financiare internaționale și Uniunii Europene. Asistența externă va fi direcționată prioritar către investițiile în infrastructură, inclusiv prin proiecte contractate cu instituțiile financiare internaționale în cadrul Planului de Creștere pentru Moldova.

#dezvoltare #investitii #program #sistem educational