Mai multe oportunități pentru dezvoltarea tehnologiilor viitorului în nordul țării! La Bălți va fi creat Digital Innovation Hub – un centru digital care va sprijini companiile din nordul țării să devină mai competitive, prin îmbunătățirea proceselor, produselor și serviciilor, cu ajutorul tehnologiilor digitale. Hubul va oferi inclusiv susținere financiară inițiativelor și ideilor tech care pot fi dezvoltare în afaceri.

Digital Innovation Hub va fi implementat de Asociația pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale (ACETI) cu susținerea Ministerului Economiei, ADR Nord-Est din România și suportul USAID și Guvernului Suediei în cadrul Proiectului Tehnologiile Viitorului, anunță reprezentanții Ministerului Economiei.

Digital Innovation Hub urmează a fi creat după modelul European Digital Innovation Hub din România și va asigura conexiuni dintre startupuri, investitori, acces la finanțări pentru tranformare digitală, fiind în același timp și o platformă care să conecteze companiile din regiune cu profesioniști, viitori specialiști, furnizori și utilizatori. Digital Innovation Hub va fi creat ca o structură de tip One-Stop-Shop și va oferi suport companiilor în dezvoltarea viziunilor strategice pentru business, traininguri specializate, cercetări în domeniu, facilitând, în același timp, accesul la fonduri și investiții.

„Ne bucurăm să vedem inițiative care se referă la inovație și digitalizare în regiunea de nord a țării. Transformarea digitală este cheia pentru o economie în creștere, iar în acest sens avem companii modele de succes care au reușit să aplice soluții digitale pentru dezvoltarea comerțului electronic și extinderea pe piața internațională. În prezent, companiile își măresc investițiile în transformarea digitală, fapt ce va continua să crească substanțial în următorii ani”, a precizat Doina Nistor, directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului.

Digital Innovation Hub va fi creat cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului (FTA), cel mai mare proiect din domeniul inovării și digitalizării Republicii Moldova, finanțat de către USAID și Guvernul Suediei și face parte din campania „Start Inovație” lansată de către proiect pe data de 17 noiembrie.

Iar pentru ca dezvoltarea economică să fie posibilă prin intermediul instrumentelor digitale și a competențelor tehnologice, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți va oferi programe educaționale în IT și domenii conexe pentru a pregăti viitorii specialiști care să răspundă cerințelor pieței, să dezvolte afaceri inovaționale și să muncească în regiunile în care locuiesc.

„Reprezentanții Digital Innovation Hub își propun ca până la sfârșitul anului 2023 să înregistreze centrul de inovare pe platforma internațională JRC pentru extinderea colaborării directe cu alte huburi de digitalizare și inovare ale statelor membre ale UE. Tehnologiile Viitorului (FTA) este o continuare strategică a Proiectului de Competitivitate din Moldova, implementat în perioada septembrie 2015 – septembrie 2021, care a avansat competitivitatea a patru sectoare economice emergente – viticultura, turismul, industria ușoară și tehnologiile informaționale. Proiectul are un buget total de 32,8 mln USD, acordați de USAID și Suedia, și va fi implementat în perioada 2021-2026”, se mai arată în comunicatul ME.

În următorii 5 ani, inițiativa își propune să obțină următoarele rezultate:600 de companii din Republica Moldova vor aplica modele de business sustenabil în activitatea lor, inclusiv utilizarea tehnologiilor moderne ce vor spori eficiența afacerii, investiții și finanțări în valoare totală de 75 mln USD vor fi atrase în sectorul privat.

100 de inovații bazate pe tehnologii vor fi lansate în industriile susținute de proiect, 15 piețe internaționale vor fi accesate de întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova, 15 asociații de afaceri, centre de excelență în domeniul tehnologiei și inovației, alte organizații cheie vor coopera și crea un ecosistem sectorial prosper, 45 de inițiative de politici vor fi dezvoltate pentru dezvoltarea economiei digitale și creative în Republica Moldova, 50 de cursuri universitare vor fi adaptate cerințelor sectoarelor economice pentru a pregăti specialiști apți pentru solicitărilor adaptive ale pieței, 15 000 de angajați din sectoarele economiei vor avea abilități digitale și condiții mai bune de muncă.

#Balti #Ministerul Economiei #oportunitati

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.