Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că Republica Moldova va alova 1,4 miliarde de lei, suma rămasă de la Energocom în perioada stării de urgență, pentru a susține plățile Moldovagaz pentru lunile octombrie și noiembrie, pentru gazul livrat de Gazprom. Anunțul a fost făcut de ministrul în cadrul unei conferințe de presă.

„Am făcut rectificări la bugetul anului 2021 conform dispoziției Comisiei Situații Excepționale unde s-au alocat 1,7 miliarde de lei pentru Energocom. Din această sumă aproximativ 300 de milioane au fost folosiți pentru cumpărarea gazului în luna octombrie în situație de urgență, iar 1,4 miliarde de lei vor fi alocați pentru a susține plățile curente ale companiei Moldovagaz pentru lunile octombrie și noiembrie.

Reamintesc că, săptămâna trecută, joi, Ministerul Finanțelor a prezentat proiectul pentru rectificarea bugetului și alocarea acestor sume în parlament și a fost votat în primă lectură. La următoarea ședință de Parlament, acest proiect va fi votat în lectura a doua și banii vor și disponibili”, a declarat Spînu.

Prin urmare, pentru a remedia problema gazelor naturale, Guvernul vine cu soluția de a încheia un contract de cesionare a unei părți din datoria Termoelectrica către Moldovagaz, cesionarea acestei părți a datoriei către Energocom.

„În continuare soluția propusă de Guvern este de a încheia un contract de cesionare a unei părți din datoria Termoelectrica către Moldovagaz, cesionarea acestei datorii către Energocom. Vorbim despre suma aproximativ 1,4 miliarde de lei, sumă necesară pentru plățile curente către Gazprom. Energocom va achita această datorie cesionată către Moldovagaz, iar Moldovagaz va face plata către gazele naturale”

Potrivit lui Spînu, aceste acțiuni ale Guvernului permit atât reducerea datoriei Termoelectrica față de Moldovagaz cât și soluționarea problemei actuale privind plata curentă pentru gazul natural consumat.

„Acest pas contribuie la reducerea datoriei a malului drept conform angajamentului luat de autorități, iar relația pe viitor dintre Energocom și Termoelectrica vor fi soluționate în perioada următoare ținând cont că ambele sunt companii de stat. La final, în cadrul ședinței Consiliului de Observatori al Moldovagaz am comunicat că Guvernul va veni cu suport necesar pentru a rezolva situația”, a declarat ministrul.

#Andrei Spinu #Energocom #Gazprom #Termoelectrica Chisinau

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.