Pregătirile pentru sărbătorile de iarnă sunt în toi în centrul Capitalei. Astfel, începând de marți, 23 noiembrie, responsabilii de la Întreprinderea municipală Spații Verzi au început instalarea carcasei bradului de Crăciun.

Solicitată de Realitatea.md, șefa Direcției Cultură a Consiliului Municipal Chișinău Valentina Volontir, a declarat că în acest an va fi utilizat același pom care a fost și în anii precedenți.

„Lucrările de instalare a decorațiunilor pentru sărbătorile de iarnă au început cu ziua de astăzi, 23 noiembrie. Bradul va fi utilizat cel care este deja de câțiva ani, iar singurele modificări la amenajare vor fi jucăriile care au fost furate anul trecut, și va fi schimbată ghirlanda de pe bradul de Crăciun. Pomul va fi amenajat în scuarul Catedralei Mitropolitane în spațiul adiacent Arcului de Triumf”.

Totodată, pe strada Pietonală vor fi amenajate patru porți simbolice cu ornamente tradiționale și ghirlande la fiecare felinar.

„În spațiile care au o suprafața mai mare, vor fi instalate figurine de proporții mari. Pe aceeași porțiune vor fi instalate și gherete care vor fi oferite agenților economici pentru a-și realiza produsele, cu excepția frigăruilor. Toate sectoarele din municipiul Chișinău au dezvoltat în acest an câte un concept, iar majoritatea locațiilor din oraș vor primi haine de sărbătoare”.

Potrivit responsabilei, deschiderea oficială va avea loc la data de 1 decembrie.

„Inaugurarea oficială a sărbătorilor de iarnă va avea loc la data de 1 decembrie, ora 17:15. La eveniment va participa și primarul Capitalei Ion Ceban, și ulterior vor fi aprinse luminițele pe pomul de Crăciun”.

De menționat că din anul 2018, municipalitatea instalează în centrul Capitalei un brad artificial.

#brad de Craciun #Chisinau #inaugurare oficiala

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.