Serviciul de Informații și Securitate (SIS) confirmă autenticitatea documentelor făcute publice de către ex-deputatul Platformei DA, Alexandr Slusari, privind pretinsa îmbogățire ilicită a judecătorilor Dorel Musteață și Nina Cernat, însă nu califică informațiile date indicate în nota informativă drept veridici, deoarece nu au fost supuse verificărilor de rigoare de către organele competente în acest domeniu.

SIS confirmă că, la 28 ianuarie 2020, a remis cu titlu de informare în adresa Procuraturii Generale scrisoarea cu privire la magistrații Dorel Musteață și Nina Cernat. Luând în considerare solicitarea Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului din luna octombrie curent, precum și constatarea neinițierii de către Procuratura Generală a vreunei investigații pe marginea informațiilor furnizate în ianuarie 2020, SIS a realizat, în limita competențelor legale, un control suplimentar în privința judecătorului Dorel Mustață.

„Ca rezultat, a fost stabilit faptul, că informația primară prezentată către organele Procuraturii, nu are caracter probatoriu, nefiind constatați indici de îmbogățire ilicită și factori de risc în privința judecătorului vizat, datele respective fiind prezentate Comisiei parlamentare de profil. În același timp, menționăm că, de către conducerea Serviciului a fost dispus un control al subdiviziunii specializate în vederea stabilirii cauzei și condițiilor care au dus la apariția divergențelor existente între cele două note remise, precum și circumstanțele în care nota informativă a SIS cu nr. 5/171 din 28 ianuarie 2020 a fost diseminată unor terțe persoane”, se arată în comunicatul SIS.

Precizăm că, astăzi și Procuratura Generală a venit cu o reacție referitor la această situație, informând că „instituția nu are înregistrată o asemenea informație și nu cunoaște de ce procurorul general nu a dispus atunci inițierea acțiunilor de verificare a informațiilor”.

Amintim că, Alexandr Slusari, a publicat un document cu referire la Dorel Musteață și Nina Cernat, obținut de la SIS. Actul scoate la iveală că, Dorel Musteață și soția sa, fiica și soacra ar deține patru autoturisme, șapte apartamente în municipiul Chișinău, cu suprafața totală de 421,4 metri pătrați, patru încăperi nelocative, inclusiv un local cu destinație economică, două case de locuit cu suprafețe de aproape 240 de metri pătrați, 17 terenuri agricole și altele.

Astăzi, 24 noiembrie, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, deputata PAS, Olesea Stamate, a reacționat la dezvăluirile făcute de fostul deputat al Platformei DA, Alexandr Slusari, privind averea impunătoare pe care o deține familia și rudele apropiate ale judecătorului Curții Supreme de Justiția (CSJ), Dorel Musteață, notă informativă prezentată de Serviciul de Informații și Securitate în 2020.

#Alexandr Slusari #Dorel Musteata #SIS

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.